Groapa Văcăreşti la un an

Foto Helmut Ignat

Academia Română aprobă cererea de transformarea a Gropii Văcăreşti în parc natural.

În mai s-a împlinit un an de când revista National Geographic a publicat articolul Delta dintre blocuri, semnalând publicului existenţa în groapa Văcăreşti din centrul Capitalei a unei zone umede întinse şi a unei oaze de biodiversitate aproape neverosimile pentru un mare oraş.

De ziua mediului, 5 Iunie 2012, doamna Rovana Plumb, în calitate de ministru al mediului, a ţinut o  conferinţă de presă, chiar în Groapa Văcăreşti, pentru a întări în acest fel decizia domniei sale de a promova zona ca arie protejată.  Reacţia presei a fost foarte favorabilă, televiziunile cele mai importante i-au consacrat reportaje şi mai multe articole au apărut în presa scrisă. Toate reflctau dorinţa  publicului larg, a ecologiştilor, a urbaniştilor şi cercetătorilor, dar şi a instituţiilor statului, de a consfinţi prin legea ceea ce natura a realizat  în 23 de ani de neintervenţie umană: o arie de natură sălbatică de aproape 190 de hectare.

Dar în anul care a trecut nu am stat degeaba şi iată ce progrese s-au făcut.

În primul rând biologii şi fotografii au continuat inventarirea speciilior de plante şi animale şi au întocmit liste cu descrieri şi fotografii. Numai astfel afirmaţia că  avem aici o biodiversitate viguroasă  nu poate fi contestată. Cu identificarea recentă de către ornitologul Cristian Mihai a muscarului negru, lista de specii de păsări semnalate  pe balta Văcăreşti a ajuns la 94. Alte sute de specii de nevertebrate au fost listate de conf. universitar dr. Irinel Popescu. Cercetătorii Muzeului Antipa au  identificat şi descris câteva specii de amfibieni, unele rare,  mai multe specii de reptile şi peşti. O ştiucă de peste 10 kg a fost capturată toamna trecută – unul din prădătorii mari care dau măsura rezervei trofice bogate. Cele mai multe dintre vieţuitoarele mici sunt acvatice. O reţea de ochiuri de apă, ghioluri şi canale formează o zonă umedă şi lacustră, întreţinută de izvoare bogate,  care nu au secat nici în cei mai secetoşi ani.

Dintre mamifere putem găsi bizami, iepuri, alte rozătoare, dar lista prădătorilor este şi mai spectaculoasă, căci există pînă şi vulpi şi vidre.  Mulţi nici n-au crezut aşa ceva, dar Helmut Ignat, care a investit multă pasiune în documentarea fotografică a locului, a reuşit să surprindă o vidră adultă, noaptea, cu o cameră automată. În fundal se văd neclare, luminile hotelului Rin. Foto Helmut Ignat

Iar zilele trecute  a realizat un instantaneu ce pare luat pe cei mai sălbatici coclauri, nu în centrul Bucureştiului: un câine mare, negru, aleargă după un vulpoi cu coada înfoiată.

Foto Helmut Ignat

Trebuie să spunem că vulpoiul a scăpat de urmăritor, dar fotografia ne da  o idee asupra impactului pe care-l suferă de fapt oaza Văcăreşti prin agresiunea câinilor vagabonzi, a intruşilor ce dau foc la vegetaţie, a braconierilor cu baterii electrice,  a celor ce taie plopii, sălciile şi răchitele pentru lemn de foc. Recent, un sector acoperit de trestie uscată a fost mistuit de focul pus de persoane necunoscute. Ornitologi aflaţi în zonă au văzut păsările planând neputincioase deasupra cuiburilor în care puii lor ardeau de vii. Una dintre vulpi a pierit tot arsă de vie. Ornitologii au postat pe internet imagini cu vulpea şi alte vieţuitoare carbonizate.  Un biolog bulgar venit să facă observaţii ştiinţifice în Groapa Văcăreşti a fotografiat nişte braconieri care prindeau cu capcane păsări cântătoare, pentru a le comercializa. Alţii capturau în acelaşi scop ţestoase de apă. Şi ei le-au postat pe internet.

Toate aceste abuzuri vor înceta dacă Groapa Văcăreşti va fi declarată Parc Natural, categoria V, conform prevederilor legale naţionale şi ale Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii. Lideri ai unor importante organizaţii de mediu precum RAMSAR şi WWF consideră  proiectul un exemplu remarcabil de convieţuire a unei aglomerări urbane cu natura sălbatică. Presa internaţională a mediatizat şi ea cazul Văcăreşti. Dosarul cu acest proiect a fost întocmit riguros sub coordonarea d-lui Florin Stoican, un tânăr dar deja experimentat şi competent activist  pentru conservarea naturii, şi depus la Academia Română. Grupul de iniţiativă a fost reprezentat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, care s-a implicat în ecologizarea şi promovarea zonei, având  şi experienţa dobândită în protejarea  Deltei Dunării. Academia, luând în considerare  bogăţia de specii şi importanţa Gropii Văcăreşti ca zonă umedă, a aprobat solicitarea.

Este un progres important. Următorii paşi vor fi făcuţi de Ministerul Mediului şi alte instituţii guvernamentale. Un aspect important care trebuie rezolvat corect este despăgubirea acelor foşti proprietari de terenuri în zonă care au fost deposedaţi abuziv de ele înainte de 1990, prin compensaţii băneşti, terenuri la schimb, acordarea unor precente din încasările turistice.

În viziunea unor arhitecţi ambientali şi a ecologiştilor, Parcul Natural va presupune o zonă verde cu acces neîngrădit pe digul înconjurător şi o zonă centrală, unde natura să se poată dezvolta liber, cu intervenţie umană minimă. Nu trebuie să inventăm noi prea mult, căci parcuri naturale similare, şi mai mici şi mai mari decât al nostru, există deja în câtreva zeci de mari oraşe din lume şi în câteva capitale europene, cum ar fi Londra, Berlin sau Praga. Faţă de acestea, Parcul Natural Văcăreşti ar avea două atuuri importante: existenţa digului de 15 metri înălţime ce separă vizual şi acustic zona naturală de betonul şi traficul oraşului şi prezenţa izvoarelor naturale care nu seacă. Accesul va fi pe poteci, estacade de lemn, din foişoare se va putea observa cu binoclul fauna. Profesorii de biologie vor lua elevii şi vor ajunge cu metroul la mica deltă, pentru că aşa cum spune academcianul Dumitru Murariu, „Parcul Natural Văcăreşti va fi un fel de muzeu Antipa, dar cu animale vii“. Ar fi un act de civilitate care ar aduce oraşului nostru şi României un beneficiu de imagine, dar mai ales o compensaţie adusă bucureştenilor, cărora  în ultimele două decenii li s-au răpit o mulţime de spaţii verzi, ce au fost înlocuite cu blocuri şi asfalt.

– Cristian Lascu



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*