8 atracții de încercat în destinația ecoturistică Țara Hațegului – Retezat

Sunteţi curioşi cum arătau micile cetăţi medievale din Ţara Haţegului? Mălăiești, monument istoric din secolul al XV-lea, a fost restaurată recent cu fonduri europene. Foto: Costas Dumitrescu

Venit. Văzut. Plăcut.

Foto: Costas Dumitrescu
Foto: Costas Dumitrescu

Parcul Național Retezat

Primul parc național autohton, fondat în 1935, a dezvoltat o rețea de peste 50 de trasee turistice. În Retezat sălbăticia e la putere: ai parte de un relief glaciar unic în România, aproape două duzini de vârfuri peste 2.000 m, lacuri glaciare, 1.190 de specii de plante (90 endemice), păduri virgine, faună sălbatică.

Maria Tănăsescu, foto: Costas Dumitrescu

Geoparcul Internațional 
UNESCO Țara Hațegului

„În situl paleontologic La Scoabă, privește, atinge stratele de roci și imaginează-ți că acum 70 de milioane de ani, în Cretacic, aici ai fi stat în albia unui râu de munte și puii de Telmatosaurus transsylvanicus s-ar fi jucat pe malul râului de atunci, în timp ce adulții i-ar fi păzit de aproape ca să îi apere de Balaur bondoc și de Elopteryx nopcsai. Oamenii nu existau. Dinozaurii pitici erau locuitorii Țării Hațegului, alături de mamifere mici, crocodili, șopârle, pterozauri gigantici, țestoase și alte vietăți ce formau un ecosistem complex, pe care îl putem reconstitui acum studiind rocile și fosilele”, spune ghida Maria Tănăsescu.

Ea sau colegii ei, care lucrează la cele șase case ale geoparcului administrat de Universitatea din București,
 te vor conduce în călătorii într-o lume dispărută, prin trasee tematice, dino-stopuri și expoziții. Dacă vrei ca puștii să experimenteze o zi din viața unui paleontolog, du-i la mult premiata Casă a Vulcanilor din Densuș, cu programare prealabilă la Alina Ciobanu: 0743 688 108.

Biserica Densuş, cel mai vechi lăcaș de cult ortodox din România în care se oficiază slujbe. Foto: Costas Dumitrescu
Foto: Costas Dumitrescu

Bisericile de piatră

Racorduri de canalizare romană la ferestre, ziduri sprijinite de coloane, altarul – un capac de sarcofag, leii de pe acoperiș – statui antice: ești la Biserica Densuş, cel mai vechi lăcaș de cult ortodox din România în care se oficiază slujbe. Unii istorici cred că a început ca templu roman al Zeului Marte, transformat în biserică în sec. XII-XIII.

Alţii susţin că ar fi fost mausoleul generalului Longinus Maximus, în care soţia lui ar fi amenajat prima biserică de la nord de Dunăre. În interior vei mai găsi un unicat: Hristos pictat în costum popular românesc. Alte lăcașe de cult faimoase: Biserica din Sântămăria–Orlea, Mănăstirea Colț (ruinele Cetății Colț, care ar fi inspirat Castelul din Carpați al lui Jules Verne) și Mănăstirea Prislop.

Ruinele capitalei Daciei romane și Muzeul de arheologie

Satul Sarmizegetusa e aşezat peste fosta capitală romană a provinciei Dacia: Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Aici poți vizita ruinele unor clădiri din vechiul oraş-cetate sau poţi face o plimbare prin sat, unde prin curţi și chiar în pereţii gospodăriilor se mai văd urmele zidurilor antice.

Cooperativa Hațegana

Cooperativa de artă populară din strada Uzinei nr. 3 din Hațeg s-a axat, începând din 1971, pe ii și bluze brodate manual. Ia-ți una pentru acasă. Ce alt suvenir mai potrivit din Ținutul Pădurenilor?

Doinul Alexa și soția lui, doamna Rodicuța, fac unii dintre cei mai buni virșli din Sălașu de Jos. Foto: Costas Dumitrescu

Mălăiești & virșli de Sălaș

Mălăiești e o cetate mică, cu rol de apărare în conflictele dintre nobilii locali, care recent s-a bucurat de o restaurare completă. La întoarcere, oprește-te în Sălașu de Jos, pentru o degustare de virșli – cârnați tradiționali de oaie de la fabrica Fain Rodicuța, afacerea de familie a patronului Doinul Alexa. Cu programare prealabilă la 
0735 944 598.

Fundătura Ponorului, foto: Costas Dumitrescu

Fundătura Ponorului

Toată Țara Hațegului e frumoasă, dar câteva locuri sunt fenomenale. Fundătura Ponorului e faimoasă pentru peisajele de basm, indiferent de anotimp. Poți ajunge și pe jos, pe traseul tematic Relieful carstic din Munții Șureanu, care începe din Federi.

Muzee de artă populară

La oraș, Muzeul Ţării Haţegului de lângă podul peste Râul Galbena are o colecție impresionantă de artefacte rurale. La sat, ai Muzeul Satului Hațegan. În cele două camere ale unei case din lemn din Peșteana, Nenea Antonică a strâns peste 200 de obiecte vechi tradiționale.

Text: Cătălin Gruia
Foto: Costas Dumitrescu

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*