Călătorie post-pandemie

calatorie covid
Deasupra Insulei Marathonisi, Zakynthos. Foto: 123rf

Cum ar putea fi călătoriile noastre după pandemie: am povestit cu câțiva dintre prietenii revistei National Geographic Traveler.

 

Dragilor și dragelor,

Sper că sunteți bine, dar și cu chef de ducă. Eu, cel puțin, așa mi-s. Bat din picior și parcă nu mai am răbdare. Sper să putem porni din nou la drum, cât mai curând. Până atunci, măcar să vorbim despre. Măcar să ne facem planuri. Am rugat câțiva dintre prietenii NG Traveler să ne povestească despre cum cred că ar putea fi călătoriile noastre după pandemie.

– Cătălin Gruia, redactor-șef National Geographic Traveler România

calatorie covid
Sagrada Família, opera lui Antoni Gaudí
Canal Grande și Basilica di Santa Maria della Salute, Veneția

Cezar Dumitru, ImperatorTravel

Cred că vor exista două categorii: călătorii înrăiți, cei care acum stau ca pe ghimpi acasă, așteptând primele semne de relaxare pentru ca să o și zbughească pe undeva, și marea masă de oameni care vor fi indiscutabil temători. Probabil, se va începe cu o ieșire la iarbă verde, la vreo atracție turistică din zona lor, și cam atât. Evident, unii nu vor putea fără câteva zile la mare, așa că, în funcție de momentul în care se vor ridica restricțiile, vor da o fugă pe litoralul românesc sau pe cel bulgăresc.

Cezar Dumitru, foto: arhiva personală

Mă aștept ca, măcar pentru o perioadă, majoritatea să caute locuri din România sau nu foarte departe și din cauza  faptului că numărul destinațiilor și frecvențelor operate de companiile aeriene va fi sever redus. Asta, evident, va duce la prețuri mai mari la biletele de avion și la mai puține city-break-uri prin orașele Europei sau călătorii peste mări și țări.

Încet, încet, însă, se va intra în normal. Economia va reveni, oamenii vor începe să câștige bani, amintirile negre ale carantinei se vor duce, așa că vom vedea din nou o creștere a interesului spre destinații mai apropiate sau depărtate, revenirea companiilor aeriene și apetitul pentru descoperire, aventură sau doar pentru relaxare.

Specialiștii preconizează că vom reveni la normal undeva în 2023. Eu aș zice mai degrabă în 2022. Dar nu trebuie uitată o oportunitate probabil unică pentru cei care vor călători imediat după ridicarea restricțiilor– vor putea să vadă o Veneție aproape goală, o Barcelona fără cozi la Sagrada Familia și vor avea posibilitatea de a se fotografia în fața Fontanei di Trevi fără alți 100 de turiști într-un colț de poză.

calatorie covid
Ruinele cetății Histria, Dobrogea
Peisaj din Munții Apuseni

Ana Hogaș, explorator, Into the World

Cu o contribuție de 10% la PIB-ul global, industria turismului e o sursă importantă de fericire și pentru românii consemnați acum la domiciliu de pandemia Covid-19. Mulți dintre noi ne menținem moralul ridicat răsfoind poze de vacanță: de când am râs cu cei dragi, de când am trăit clipe de glorie în afara zonei noastre de confort și la vârful proverbialei piramide a lui Maslow. Chiar dacă nu se știe când, viața va reveni la normal. Granițele se vor deschide; avioanele vor decola.

Ana Hogaș, foto: arhiva personală

Vom renunța atunci să construim noi amintiri? Eu cred că nu. Banii nu au fost niciodată o adevărată piedică – abundă mărturiile celor care călătoresc fără pretenții și personal am trăit cele mai frumoase aventuri la limita frugalității. Dacă vom fi sănătoși, vom avea de ales între două paradigme. Cei mai prudenți se vor îndrepta către destinații mai apropiate de casă, redescoperind România pentru care nu își găseau niciodată timp.

Poate vei fi curios să descoperi în ce colț de Dobrogea cresc orhidee sălbatice, sau de ce se spune că Munții Apuseni sunt la fel de fascinanți ca Dolomitii. Sper că furnizorii de servicii turistice autohtoni sesizează oportunitatea și se pregătesc în consecință; turiștii post-Covid-19 vor sosi, dar vor solicita servicii măcar la nivelul celor pe care le primeau în vacanțele petrecute în străinătate.

La polul opus, niciodată nu va fi un timp mai potrivit pentru aventuri exotice. Teama de moarte are darul să redea valoare vieții și cei care au fost deja la sailing în Grecia, la scufundări în Thailanda sau la trekking în Nepal, vor fi tentați de ture cu motocicleta în Oman și de drumeții în Patagonia. Cred că cei cărora pandemia le va fi dat bobârnacul lipsă vor paria pe transformarea viselor în realitate. Orice vom alege să facem, riscul de a călători din nou ne va fi tuturor răsplătit cu ceva bun.

calatorie covid
O moară tradițională veghează casele din Mykonos
Umbrele și prosoapele și-au făcut loc pe o mică limbă de nisip, plaja Balos, Creta

Giorgos Stafylakis, director Organizația Națională de Turism a Greciei, România

Pandemia a afectat deja întregul spectru al activităților economice, declanșând efecte dezastruoase în multe sectoare, dar și creând oportunități în altele.

Turismul e prin natura sa un produs (sau pachet de servicii) foarte sensibil. E afectat în mod unic de factori externi, de exemplu, evenimente meteorologice extreme, dezastre naturale, situații de criză politică, conflicte, amenințări etc.

De ce se întâmplă asta? Pentru că turismul nu este ca majoritatea serviciilor, este un caz special de servicii experiențiale. Călătorim pentru recreere, plăcere, împlinire de sine, călătorim deoarece căutăm senzații, experiențe, cunoaștere. Călătorim pentru starea noastră de bine, călătorim pentru noi înșine. Prin urmare, prima valoare, fundamentală, care ne predefinește deciziile, e cea a siguranței.

Până acum, această valoare principală ne-a definit alegerile pentru selectarea destinației. Am ales o destinație sau alta în defavoarea altora pentru că a fost mai sigură. Dar, când suntem și ne simțim în siguranță în viața noastră de zi cu zi, tindem să luăm siguranța de-a gata și ne facem alegerile de călătorie în funcție de preț (în principal) și pe urmă în funcție de alți factori.

Giorgos Stafylakis, foto: arhiva personală

Post-Covid 19, ne întoarcem la principiile fundamentale. Siguranța devine factorul numărul unu, în asemenea măsură, încât nu afectează numai alegerea unei destinații de călătorie, ci și alegerea principală de a călători. Vom călători sau nu? Aceasta e prima întrebare evidentă.

A doua întrebare care ne vine în minte este: Suntem mai în siguranță dacă nu călătorim? O a treia întrebare ar putea fi: Dacă vrem să călătorim, vom putea să o facem? Acum haideți să vedem faptele și cele mai sigure presupuneri.

Cele patru destinații principale pentru români sunt: România, Grecia, Bulgaria și Turcia. Adevărul este că România, Grecia și Bulgaria sunt toate la același nivel în ceea ce privește controlarea epidemiei și chiar la un nivel foarte bun comparativ cu țările europene vestice. Toate cele trei țări au implementat aceleași măsuri și toate sunt membre ale UE, prin urmare, respectă standardele UE și, de asemenea, vor primi sprijin.

O presupunere aproape sigură este că aceste țări vor depăși criza de față în curând și în același timp. Acest lucru le va permite oamenilor să înceapă din nou să se deplaseze liber între aceste țări.

Un alt fapt, după părerea mea, e că oamenii sunt foarte afectați de durata lungă a carantinei și de măsurile stricte, dar necesare. Oamenii visează să se poată deplasa liber din nou și, pe măsură ce ne apropiem de vară, dorința de a călători devine mai puternică zi de zi.

Așadar, să zicem că măsurile sunt ridicate și românii sunt liberi să se deplaseze între acele trei destinații care vor fi gata să asigure un nivel mai bun de siguranță. Cum vor călători? E cert faptul că aproximativ 70% dintre români călătoresc cu mașina. Acest lucru nu se va schimba. Atunci când călătorești cu mașina proprie, ai control total asupra deplasării tale, prin urmare, te simți mai în siguranță, pentru că poți face toate alegerile pe baza criteriilor tale de siguranță. Gândiți-vă. Dacă în timpul verii nivelul de siguranță de la destinația dorită e același (sau mai bun) ca nivelul pe care îl aveți acasă, nu ați alege, de exemplu, un apartament sau o vilă sau un hotel bine organizat, lângă o plajă minunată din Grecia în locul apartamentului vostru din oraș?

În timp, vor exista și măsuri sporite și speciale pentru avioane, care vor oferi un nivel sporit de protecție pentru călători. Cred că toți furnizorii de servicii din turism (agenții de turism, hoteluri, furnizori de transport, restaurante etc.) vor fi nevoiți să își adapteze serviciile pentru a oferi un nivel sporit de protecție pentru clienții lor. Cei care vor face asta vor avea un avantaj competitiv.

Așadar, în concluzie, cred că vom călători. Și vom călători cu mai multă grijă și mai multă înțelepciune decât înainte.

Țărmurile Insulei Madeira

Lucia Petre, contributor NGT Ro

Într-un studiu realizat de experți ai King’s College Londra și ai Universității Naționale Australiene prezentat recent la ONU înaintea întâlnirilor dintre Banca Mondială, FMI și miniștrii de finanțe ai G20, se arată că pandemia de COVID va sărăci între 400 și 600 milioane de oameni.

Dacă ne amintim cum arătau destinațiile supercăutate după criza mondială din 2009 și cât de afectate au fost economiile locale în urma închiderii hotelurilor, cafenelelor, restaurantelor, micilor negoțuri din lipsa turiștilor, ne putem face o oarecare idee cum vor arăta acestea la sfârșitul acestei pandemii.

Îmi amintesc cum arăta Madeira la doar câțiva ani după criză; construcții neterminate, atârnând ca niște fantome de relieful muntos al insulei, celebrul bar preferat de Churchill din Funchal, care îi purta și numele în semn de omagiu – închis, un șofer de taxi care ne-a însoțit în excursiile noastre prin insulă – bucuros că avea de lucru câteva zile pline, având acasă o familie cu copii și o soție care pierduse locul de muncă într-un hotel închis și el, dar cu rate la bancă, într-o zonă dependentă în exclusivitate de import de alimente și de turism.

Lucia Petre, foto: arhiva personală

Am citit recent cartea Foamea și abundența. O istorie a alimentației în Europa, scrisă de renumitul profesor de istorie medievală Massimo Montanari, care, făcând o analiză detaliată și argumentată a modului de alimentație al oamenilor din Evul Mediu până în secolul al XIX-lea, plasează foarte bine acest studiu în contextul condițiilor economice, politice și religioase ale epocii; vorbește el de o ciclicitate în succedarea foamei și a abundenței, funcție de extinderea culturilor agricole sau restrângerea lor, de dezvoltarea sau colapsul așezărilor urbane în timpul războaielor sau epidemiilor cu care Europa s-a confruntat de-a lungul vremii.

Având în vedere toate aceste aspecte, ne putem face o idee destul de sumbră asupra felului în care va arăta lumea după pandemie; încet, încet însă, așa cum vedem că s-a întâmplat după toate încercările majore prin care a trecut lumea aceasta, oamenii își vor reveni. E iarăși curajos să credem că ne vom întoarce „la viața noastră de dinainte”, din două motive simple: primul, istoria merge înainte, chiar dacă în principiu nu se repetă niciodată la fel și, al doilea, oamenii vor fi schimbați cel puțin la nivel comportamental; poate vor fi mai calculați, mai emotivi, mai spirituali, sau dimpotrivă, mai risipitori, mai lacomi, mai neempatici.

Din comportamentul pe care îl vom avea, putem vedea și cum va arăta turismul, în condițiile în care distanțarea socială, purtatul măștilor și mănușilor de protecție vor deveni ceva cotidian, dacă nu chiar obligatoriu…

Esențial, românii nu-și vor schimba obiceiurile de a călători; s-ar putea să prefere în prima fază turismul în interiorul granițelor țării. Cei care au preferat și și-au putut permite destinații exotice și exclusiviste vor continua să se „izoleze” în aceste locuri mai greu accesibile pentru marea majoritate.

Să ne gândim că agențiile de turism reprogramează sejururile vândute, că Guvernul României prorogă tichetele de vacanță deja emise, probabil angajații bugetari vor fi primii turiști, având în vedere că, economic vorbind, vor fi cel mai puțin afectați de criza post-pandemie care se întrevede deja. Poate familiile cu copii vor fi mai circumspecte în alegeri, vor prefera turismul local, pensiunile, hotelurilor all inclusive din Turcia, Spania, Grecia, Cipru, sau din altă parte.

Seniorii se vor gândi mai mult și mai atent la ofertele cu prețuri mici, sau poate dimpotrivă, în efervescența bucuriei ridicării măsurilor de carantinare, vor manifesta același apetit pentru călătorii ieftine, extrasezoniere.

Dacă se va merge iar spre consumerismul exagerat, promovat și aproape impus de contextul economic global, evident că se va reveni la comportamentul și modelele care ne-au adus aici; dacă se vor produce modificări nu numai în conștiința colectivă, ci și la nivelul decidenților planetei, avem speranța că vom reclădi o lume mai bună, mai frumoasă, mai naturală, o lume pe care vom dori cu mândrie să o lăsăm moștenire copiilor și nepoților noștri.

calatorie covid
Cabanele alpine din satul Hallstatt, Austria se reflectă în apa lacului cu același nume

Oana Ruxandra Pop, Oficiul Național de Turism al Austriei

Românii și oamenii, în general, vor călători din nou pe termen lung la fel ca înainte, turismul are o natură ciclică, iar până în acest moment a avut capacitatea de a se regenera după momente dificile.

În perioada post-traumatică de după carantină, vom avea două tipologii: cei care se vor urca impulsiv în primul avion și cei care își vor alinia bugetele la nevoile imediate, importante. Cu siguranță că granițele europene se vor deschide mai rapid, pentru cele intercontinentale va trebui să mai așteptăm o vreme, cel puțin până avem tratamente autorizate și capacități scalabile de testare drive-through.

Oana Pop, foto: arhiva personală

Eu o văd însă ca pe o șansă de a purta discuții reale despre noțiuni care dintr-odată nu mai par atât de abstracte în acest moment: cum să înlocuim un zbor intercontinental cu un video call, cum să sortăm momentele cu adevărat importante de celelalte, cum să facem oamenii mai conștienți de fragilitatea resurselor culturale și naturale când își aleg o destinație, cum să devenim mai atenți în mediul corporate la contribuția pe care o putem aduce prin alocarea responsabilă de resurse financiare, cum să alegem pe un fond de criterii mai inclusiv și mai prietenos cu micii antreprenori, care se bazează pe marje minimale.

Nu e doar o criză medicală, e și o perioadă transformațională și ar fi interesant să tragem cât mai multe învățături din acest fenomen global: să cartografiem lumea post-corona, să o dăm mai departe în școli și programe educaționale, să facem un benchmark pe criterii climatice înainte&post-corona.

Pe lângă înțelegerea profundă a schimbărilor economice, sociale și psihologice pe care le traversăm, probabil că ne va ajuta să ne repoziționăm ulterior ca națiuni și comunități într-o nouă ordine globală post-corona.

Cred că aceleași principii care au devenit în ultimele săptămâni mantre – solidaritate, empatie, curaj, adaptabilitate – ar putea rescrie și noua față a turismului: cu mai multă sensibilitate și respect față de natură, și mai ales față de oameni.

 

Sursă foto: 123RF

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*