Viena dă tonul aniversării a 250 de ani de la nașterea lui Beethoven
Text: Cătălin Gruia
„…aici, resturi de la o gustare rece, dincolo, sticle pe jumătate goale. Pe birou, schițele unui cvartet. Mai încolo, resturi de mic dejun. Pe pian, material scrijelit pe foi pentru vreo nouă magnifică simfonie. Podeaua, acoperită cu scrisori. O bucată de brânză Stracchino în catul ferestrei. Mai în margine, resturile unui salam Veronese.”
Așa a văzut compozitorul și dirijorul Ignaz Xaver von Seyfried apartamentul lui Beethoven în 1803 din Theater an der Wien. Sau: „Imaginați-vă cea mai murdară și dezordonată cameră: o băltoacă pe podea, un pian vechi pe care praful își dispută terenul cu pagini scrise sau tipărite. Dedesubt: o oală de noapte negolită…”, și-a notat un colecționar de autografe, baronul de Trémont, după o vizită la Beethoven în timpul ocupației napoleonine a Vienei.
Opera nemuritoare a Geniului comanda, atunci și acum, admirație necondiționată. Omul care a creat-o trebuie să fi fost mai greu de înghițit. Nu l-ai fi vrut drept vecin în cei 35 de ani cât a trăit la Viena. Cu atât mai mult, după 30 de ani, când a început să surzească și cânta tot mai tare, disperat să audă ceva.
Cu atât mai puțin în rarele ocazii când făcea baie, turnându-și o găleată de apă în cap. Nu degeaba a trebuit să se mute de vreo 40-50 de ori. N-ai fi vrut să fii unul dintre sutele de servitori care au trebuit să facă ordine și curățenie după el, pe care îi schimba ca pe șosete, după care arunca furios cu ouă…
Beethoven a venit în capitala muzicii la 22 ani. Și n-a mai plecat, în ciuda lamentărilor, amenințărilor și mutărilor de care i-a fost plină viața tumultuoasă. Când a devenit celebru, trei dintre cei mai bogați nobili ai Imperiului, Prinții Lobkowitz și Kinsky, și Arhiducele Rudolf de Austria, și-au dat mâna, și punga, pentru a-i asigura cei 4.000 de guldeni – renta anuală pe care a pretins-o pentru a rămâne să trăiască, să creeze și să împodobească magnifica partitură care era Viena.
Când s-a stins din viață, la 56 de ani, orașul i-a organizat o înmormântare de super-star. 10.000 de vienezi l-au condus pe ultimul drum în martie 1827. S-a creat atunci o isterie generală. Toată lumea voia să aibă un suvenir de la marele geniu. Și nu doar muzică. S-a vândut fiecare așchie din coșciugul cu care a fost inițial înmormântat în Währinger Ortsfriedhof (înainte de a fi mutat la Cimitirul Central), fiecare buclă din părul său (și al multora care aveau părul asemănător…).
Anul acesta, cu ocazia aniversării a 250 de ani de la nașterea Geniului, milioane de fani din toată lumea sunt în pelerinaj către Mecca muzicii clasice. Orașul în care trăiesc de 250.000 de muzicieni, care are 400.000 de locuințe cu instrumente muzicale continuă să divinizeze Marea Muzică în toate întrupările sale la superlativ: de la săli de operă și concerte, instituții educaționale, orchestre și artiști, muzee și locuri memoriale, până la o întreagă industrie de servicii dedicate muzicienilor profesioniști. Iar mai presus de toate sunt concertele și evenimentele culturale, sărbătorile Sfântului Calendar muzical al orașului, trăite ca epifanii la Viena sau urmărite în direct la TV de milioane de iubitori ai muzicii clasice.
Pe urmele Maestrului
Beethoven e peste tot în Viena. Nu degeaba a avut mai bine de 50 de adrese în oraș. În siajul ca de cometă al faimei sale continuă să se asocieze o coadă multi-culturală și multicoloră de locuri memoriale, hoteluri, restaurante, taverne, teatre sau opere.
Muzeul Beethoven
Reședințele în care a compus Simfonia a treia (Eroica) și Testamentul Heiligenstadt sunt la periferie, în Districtul 19. Clădirea de pe Probusgasse nr. 6, devenită Muzeul Beethoven în 2017, e un ansambul relativ mic, cu un circuit modern prin 14 încăperi care prezintă: istoria casei, mutarea lui Beethoven de la Bonn la Viena, şederea sa la Heiligenstadt, pe atunci staţiune balneoclimaterică, natura, compoziţiile, banii, lupta cu surzenia, caracterul irascibil şi testamentul Geniului.
Casa Pasqualati
O a doua vizită-tribut ar trebui să fie la Casa Pasqualati, din centrul orașului, unde Geniul a locuit timp de opt ani, cu întreruperi. În acest imobil de pe meterezele centrului vechi din zona Mölker Bastei, Beethoven a compus opera Leonore, care ulterior avea să fie numită Fidelio, împotriva voinței lui. Locuinţa de la etajul al patrulea are o perspectivă fantastică asupra Ringului şi Universităţii.
Theater an der Wien
La Theater an der Wien e pusă în scenă, printre altele, noua producţie Fidelio, în varianta din 1806, în regia lui Christoph Waltz. Timp de 150 de ani, Teatrul de pe Râul Viena, azi acoperit, a avut proprietari privați, pentru ca, după cel de-Al Doilea Război Mondial, să devină proprietatea orașului, ajungând una dintre scenele avangardiste ale Vienei. Odată cu stagiunea 2019/20, noul Theater an der Wien intră în cel de-al 14-lea sezon cu Beethoven şi personajele feminine – temele principale.
Österreichisches Theatermuseum
Premierele istorice ale lui Beethoven au avut loc în Sala Eroica de la Österreichisches Theatermuseum (Muzeul Austriac al Teatrului), în Sala Redutelor de la Şcoala Spaniolă de Călărie sau în Sala de Festivităţi a Academiei Austriece de Ştiinţe. Toate îl comemorează în 2020. La fel și Biblioteca Națională a Austriei sau Muzeul de Artă, care își surprind oaspeții cu cele mai diverse aspecte ale vieții Geniului și operei sale.
În Muzeul Sunetului din Viena, Casa Muzicii, la etajul maeştrilor vienezi îi este dedicată o sală, în care sunt îi prezentate zecile de mutări prin Viena.
Resound Beethoven
În seria de concerte RESOUND BEETHOVEN susţinute de Martin Haselböck şi Orchestra Academiei Vieneze, muzicienii interpretează muzica lui Beethoven la instrumente de epocă, în acelaşi număr şi în aceleaşi săli în care compozitorul și-a pus personal în scenă operele.
Parcul Beethoven
În Parcul Beethoven, vizavi de Konzerthaus din Viena, se află două statui ale lui Beethoven: bronzul lui Caspar Zumbusch din 1880, dar şi un monument contemporan, opera lui Markus Lüpertz.
Opera de Stat
Cei care doresc să ducă acasă o amintire muzicală a călătoriei la Viena o pot găsi în mai multe locuri, inclusiv la Opera de Stat. La Arcadia Opera Shop, iubitorii de operă au de ales dintr-o pleiadă de CD-uri, DVD-uri, cărți și alte idei de cadouri. Gramola, aflat pe strada Graben din orașul vechi, e specializat în muzică clasică. Iar celebrul Musikhaus Doblinger, de lângă Catedrala Sf. Ștefan, e un adevărat cufăr cu comori pentru iubitorii de muzică și vânătorii de partituri.
Größe
Clădirea Secesiunii
Friza lui Beethoven, de Gustav Klimt, împodobește clădirea Secesiunii. Cavoul său din Cimitirul Central e înconjurat de vecini la fel de celebri. Niciun alt oraș de pe pământ nu se poate mândri cu o listă mai impresionantă de compozitori decât Viena.
Citește și
Ce muzee vizitezi într-un city break la Viena
Leave a Reply