Renașterea orașului Matera

Matera, straniul oraș din piatră din sudul Italiei, amintește de Ierusalimul antic. Foto: Sorin Ghencea

Matera, straniul oraş din piatră din sudul Italiei, în Basilicata, este, se pare singura aşezare umană locuită neîntrerupt de 9000 de ani.

Text, foto: Sorin Ghencea

Partea veche a oraşului Matera, numită Sassi, este o reţea de locuinţe săpate în stâncă, mare parte din ele având drept faţade, clădiri construite ulterior. Astăzi, oamenii trăiesc practic în aceleaşi încăperi în care au trăit şi strămoşii lor, în urmă cu mii de ani, atunci când le-au cioplit.

În lunga sa existenţă, ultima perioadă a fost poate cea mai paradoxală. Dacă acum 60 de ani, Matera era numită „ruşinea Italiei” datorită sărăciei, în 2019, orașul a candidat la „Capitală Cultural Europeană”.

Foto: Sorin Ghencea
Foto: Sorin Ghencea

În anii ’50 ai secolului al XX-lea, aici se trăia în condiţii de mizerie şi sărăcie extremă, fără apă curentă sau electricitate. Era un loc al malariei şi malnutriţiei, rata de analfabetism era de 90% iar mortalitatea infantilă de 50%. În multe cazuri bărbaţi, femei, copii şi animale dormeau împreună în aceeaşi încăpere. Viaţa cotidiană din Matera acelor ani a fost surprinsă în fotografiile sale de părintele fotojurnalismului Henri Cartier-Bresson.

În 1952 guvernul a luat hotărârea să strămute forţat o mare parte a populaţiei astfel că aproape 20.000 de oameni sunt mutaţi în oraşul nou. Sassi di Matera devine aproape un oraş fantomă, stare care continuă până la sfârşitul anilor ’80 când zona este considerată încă săracă şi improprie locuirii.

La începutul anilor ’90 apar schimbări. În 1993, Sassi este inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, este conectată la reţeaua de utilităţi, câţiva locuitori se întorc, clădiri vechi şi abandonate încep să fie renovate, apar primele afaceri în domeniul turismului. În 2004, Mel Gibson realizează aici o mare parte a filmului Patimile lui Hristos. Datorită aspectului unic al oraşului, considerat a aminti de Ierusalimul antic, nu este primul film cu temă Biblică turnat în Matera.

Foto: Sorin Ghencea
Foto: Sorin Ghencea

În prezent administraţia locală este orientată către turism şi deşi încă mai există clădiri abandonate şi degradate, multe au fost restaurate iar unele transformate în mici hoteluri sau restaurante.

Renaşterea oraşului s-a realizat cu sprijinul autoritaţilor, UNESCO, Uniunii Europene şi cinematografiei, însă poate principalul actor, mai puţin cunoscut, a fost chiar comunitatea locală. În anii ’50 când au avut loc strămutările, unii locuitori ai Sassi, chiar dacă părăsiseră o zonă săraca, nu s-au putut acomoda cu oraşul nou. Atunci, câţiva studenţi proveniţi din familiile mutate, au format un grup cultural numit Circolo la Scaletta cu scopul de a salva vechile Sassi acum părăsite şi supuse degradării. Explorând zona, au constatat că mare parte din arhitectura acestui loc putea fi conservată. Doar 35% din locuinţe fuseseră declarate periculoase pentru a trăi în ele, însă evacuările fuseseră în proporţie de aproape 100%, ceea ce însemna că problema nu era de siguranţă, ci de sărăcie. În anii care au urmat, grupul a identificat peste 150 de biserici rupestre, unele cu fresce bine păstrate, din secolul VIII.

În 1966 La Scaletta publică propria carte despre Sassi, continuând un lobby puternic pentru conservarea zonei. Mai târziu, în anii ’80 mulţi din grupul de foşti studenţi, au devenit factori importanţi ai comunităţii locale: oameni de afaceri, politicieni, avocaţi, astfel că au putut influenţa şi mai mult renaşterea Materei.

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*