Trei popasuri oltenești

Cula Greceanu (Măldărești). Foto: Oana Moldovan

Lasă-te prins de vraja locurilor

Text, foto: Oana Moldovan

De ești ca mine, una dintre cei care, în drumurile prin țară, au tot oprit la Horezu (și și-au umplut deja casa și prietenii cu ceramică tradițională vâlceană) sau la Mănăstirea Hurezi, atunci s-ar putea să ți se pară interesant să descoperi și:

Complexul muzeal Măldărești

Pe Valea Luncavățului (la 4 km de Horezu) se află două dintre cele mai vestite cule din țară – Greceanu și Duca – și Casa memorială a lui Ioan Gh. Duca. Cuvântul „culă“ provine din limba turcă și înseamnă „turn“.

Invaziile turcilor i-au determinat pe marii boieri olteni din secolul al XVIII-lea să construiască locuințe fortificate, pentru a se proteja de incursiunile celor care, din când în când, mai părăseau cazarmele Imperiului Otoman în căutare de pradă ușoară.

Construcțiile au bază pătrată și formă de turn, cu unul – două etaje, pereți groși, scară interioară și încălzire cu olane (un fel de sobe ce dau căldură prin țevi din lut, groase și lungi cam de 1 m, specifice zonei). Dacă toate acestea nu ți-au stârnit încă interesul, află că aici s-au filmat și scene din producțiile românești Neînfricații, Drumul Oaselor și Iancu Jianu Haiducul. Nu contează în ce zi a săptămânii vei nimeri la complexul muzeal – e deschis tot anul, de luni (spre deosebire de multe alte muzee!) până duminică (vara 10-18, iarna 9-17).

Rezervația Naturală Muzeul Trovanților

Să te plimbi în natură, printre dealuri, e frumos, revigorant. Mai plăcut însă e să faci o astfel de ieșire în natură la Costești (la 6 km de Horezu), unde printre coline se ridică (la propriu!) arătări stranii din piatră. „Pietrele care cresc“ sunt în fapt, formațiuni înalte de până la 5 m, din siliciu pietrificat încă de acum 6,5 milioane de ani când viața din zonă se scălda într-o mare deltă. Anii au trecut, iar nisipul s-a cimen- tat cum a vrut el – în sfere și elipse, ca niște ouă uriașe de dinozaur.

Muzeul Satului Vâlcean

Cum treci de poarta de lemn, îți vine să te apuci de treabă – să iei coasa, furca, grebla și să faci fânul, să te întinzi în pomi după cireșe, mere, pere (depinde de anotimp), să sapi prin grădină – sau doar să mai stai puțin pe prispă și să te bucuri de ce-ți văd ochii, ca într-un veritabil sat vâlcean. Aproape uiți că te afli într-un muzeu, în comuna Bujoreni (la 3 km de Râmnicu Vâlcea, pe DN7 spre Sibiu), și te simți bine printre atâtea gospodării țărănești, fântâni acționate manual, un han primitor, o culă răcoroasă (de secol XVIII) și o biserică de lemn ce pare să vegheze peste toate.

Citește și

Simbolurile cusute pe ie

Depopularea Munților Poiana Ruscă

În ținutul pustnicilor și al haiducilor

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*