Dezvoltare locală prin ecoturism

Andrei Blumer, presedintele Asociatiei de Ecoturism din România. Foto: Mihai Benea.

A venit prin ploaie pe o bicicletă pitică, fugind de la Guvern printre mașini blocate în trafic și bucureșteni claxonând nervos. Iată-l pe Andrei Blumer, președintele Asociației de Ecoturism din România (AER). Cu rucsacul pe umăr, cu zâmbetul lui irezistibil în spatele căruia se ascunde omul serios și perseverent… Andrei a ajuns la ecoturism realizând că nu se poate face conservarea naturii fără implicarea localnicilor. Si de aproape 10 ani pune umărul să miște lucrurile în pătrățica lui. Text: Cătălin Gruia

 

Salut, Andrei. Ce este și cu ce se ocupă AER?

Acționăm ca o asociație profesională unde agenții de turism și pensiuni se regăsesc într-o rețea de turism responsabil, dar și ca o agenție de dezvoltare prin ecoturism, lucrând alături de pensiuni, ghizi și administrații locale în peste zece microregiuni, pentru ca ariile protejate să fie incluse în dezvoltarea locală. Destinațiile de ecoturism se pot construi cel mai bine în matca unor microregiuni cu o identitate socio-culturală comună și o arie protejată importantă. De exemplu: Tara Hațegului, cu Parcul Național Retezat, Tara Dornelor, cu Parcul Național Călimani. Recunoașterea oficială a acestor zone ca destinații de ecoturism este în curs de aprobare, la inițiativa coordonată de Autoritatea Națională pentru Turism.

Care e situația ecoturismului în România?

Avem ecoturism, și încă unul de bună calitate făcut de agenții de turism mici și performante, ce creează pentru piața occidentală pachete turistice diverse: de la programe în Carpați pe urme de urși, râși și lupi până la plimbarea cu „canotca lui Ivan Patzaichin” în Deltă. Avem și pensiuni excepționale: de la o casă a unei familii nobiliare coborâtă din Evul Mediu până la atmosfera rustică a unei ferme dintr-un sat de munte, unde anul încă se măsoară după muncile câmpului și ziua după venirea vacilor de pe islaz. La orice târg participăm cu AER în ultimii 10 ani, facem imagine României prin ecoturism și atragem oaspeți din străinătate.

De unde vin turiștii care preferă destinațiile eco? Cât stau de obicei?

Clienții internaționali sunt preponderent din Europa de Vest și au o medie de sejur de peste patru zile. Turiștii români vin din marile centre urbane și petrec în medie două zile.

Recomandă-ne șapte locuri eco musai de văzut în România.

Oho, sunt cu mult mai mult de șapte! Pot să enumăr șapte experiențe dragi mie: la pagaie cu canotca în Deltă, pe cal în Călimani, pe bicicletă prin }ara Hațegului, prin peșteri în Pădurea Craiului, pe jos prin sate frumoase pe Valea Hârtibaciului – Târnava Mare, la schi de tură prin zona Piatra Craiului sau cu Mocănița pe Valea Vaserului în Maramureș.

Povestește-ne despre mecanismul de certificare a AER.

„Eco-Romania” este un sistem voluntar de certificare în ecoturism pentru spații de cazare și programe turistice. Certificatul „Eco-Romania” se dă pe baza unei evaluări la fața locului din partea unui expert independent. Pentru turist, certificatul „Eco-Romania” întâlnit pe un produs turistic conferă o siguranță în plus asupra calității serviciilor, dar îi și vorbește despre responsabilitatea suplimentară a afacerii în raport cu natura și localitatea din care face parte. Totodată „Eco-Romania” este un instrument prin care serviciile locale primesc recomandări privind îmbunătățirea calității sau a practicilor de mediu. Dacă există dorință de îmbunătățire a serviciilor, noi încercăm să nu excludem pe nimeni din procesul de certificare, ci îi îndrumăm timp de un an sau doi.

Un gând la final pentru cititorii noștri.

100 de euro cheltuiți într-o destinație din străinătate sunt percepuți a fi mai „ieftini” decât 100 de euro cheltuiți în România. E o barieră psihologică legată de subclasarea apriori a nivelului de servicii din țară. Ar trebui să conștientizăm că banii noștri de vacanță pot aduce schimbări în bine la nivel local în special dacă serviciile folosite sunt locale. De asemenea, la alegerea unei destinații trebuie să căutam acele servicii care respectă natura și o integrează armonios în pachetul turistic. Dacă procedăm așa, prin vacanța noastră cumpărăm mult mai mult decât un serviciu: „investim” în dezvoltarea sănătoasă a comunității, într-un loc unde natura e pe mâini bune. Este echivalentul unei investiții într-un fond local de dezvoltare.

* interviu publicat in editia de vara 2014 a NG Traveler.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*