Descoperă Cartierul Armenesc din București

Foto: Oana Moldovan

Să cunoști diversitatea care te înconjoară, oamenii care trăiesc alături, dar nu chiar ca tine – iată o provocare dacă te afli în Capitală și ai puțin timp liber de explorat străzi, ulițe, unghiuri din vechiul București.

O poți face în Cartierul Armenesc, pe vremuri o aglomerație urbană a comunității armene din țara noastră (evaluată la ultimul recensământ din 2011 la circa 1300 de persoane). Pentru aceasta, trebuie să te comporți absolut normal, ca și cum ai vrea să cunoști o persoană nouă. Ce exact înseamnă asta?!

SĂ PĂȘEȘTI PE STRADA lor (str. Armenească, dar și în împrejurimi), într-un moment în care aceasta pulsează de însuflețire. Se întâmplă, în special, în prima parte a lunii august, când are loc (de 3 ani încoace) Festivalul Strada Armenească, prilej bun de etalare a unor produse definitorii pentru cultura lor: rodii (simbol al unității armenilor, ilustrat pe tricouri, sacoșe sau lucrat în sticlă), brandy, cafea la nisip, dulcegării, covorașe, cărți, bijuterii, ceramică etc. Și, dacă tot ești acolo, poți să vezi cum se scrie numele tău în armeană sau cum se prezintă alte comunități ce trăiesc în bună vecinătate cu armenii, la tarabele găzduite de greci, evrei și rromi. Iar cei interesați de latura mai dinamică se pot dezlănțui la o bătaie cu flori ori apă, pe ritmurile muzicii armenești.

SĂ ASCULȚI GRAIUL lor în Biserica Armenească (str. Armenească, colț cu bvd. Carol I), ce datează din 1915 și este o reproducere a Catedralei Sf. Grigorie Iluminatorul (sec. XVII) din vechea capitală armeană Echmiadzin, sau doar să vizitezi, într-o clădire din curtea bisericii, Muzeul Dudian (intrare liberă) pentru a-ți face o idee despre ce este important pentru armeni.

SĂ INTRI ÎN CASA lor, cum este Casa Melik (str. Spătarului, nr.22), una dintre cele mai vechi clădiri civile din București (ridicată, cel mai probabil, în anii 1750-1760), reprezentativă pentru arhitectura tradițională românească (pivniță înaltă, cerdac generos și închis cu geamuri la etaj, scară interioară din lemn, acoperiș cu streașină lată) și gazdă a Muzeului Theodor Pallady (deschis miercuri-duminică, orele 11-19, mai-septembrie, și 10-18, octombrie-aprilie; 7 lei biletul de intrare).

 

Text: Oana Moldovan



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*