Bussana Vecchia

Lăsând în urmă aglomerata Coastă de Azur intri într-o Italie mult mai liniştită.

Cum am trecut frontiera, şoselele s-au golit brusc, amintindu-mi din punctul acesta de vedere de intrarea în Bulgaria pe la Vama Veche. Mi-am continuat drumul cu popasuri în Ventimiglia, Bordighera şi San Remo – oraşe încantătoare cu centre istorice mai puţin asaltate de turişti (chiar şi faimosul San Remo, comparativ cu oraşele Coastei de Azur) iar în Bordighera în cea mai mare parte a timpului am avut senzaţia că sunt singur în oraş. În Ventimiglia am auzit mult vorbindu-se româneşte, inclusiv prin ferestrele deschise ale caselor, de unde am dedus că există o comunitate destul de mare de români stabilită aici.

Ţinta finală a drumului era localitatea Bussana Vecchia pe care am găsit-o destul de greu, după ce m-am rătăcit de câteva ori, cu toate că este destul de aproape de San Remo.

Situat pe vârful unui deal, Bussana Vecchia este un fel de capsula a timpului, satul fiind în mare parte distrus în urma cutremurului ce a avut loc aici în dimineaţa zilei de 23 februarie 1887, tragic eveniment în urma căruia a fost părăsit în totalitate de către localnici şi a rămas aşa până în anii  1950 – 60, când a început sa fie populat de artişti veniţi din toată Europa şi comunităţi hippie, care au renovat o parte din clădiri. Chiar dacă până în anii ’70 nu existau electricitate şi apă curentă ei s-au încăpăţânat să trăiască aici şi în timp l-au transformat într-un “sat internaţional al artiştilor”.

Astăzi este un amestec de medieval, câteva clădiri renovate, ruine şi atmosferă boemă. Cu toate că bisericile sunt în ruină câteva fresce au rezistat în aer liber trecerii anotimpurilor şi înca s-au păstrat. În cea mai mare parte străzile sunt liniştite şi  pustii, pe unele întâlneşti ateliere sau mici magazine ale artiştilor (cărora practic satul le datoreaza “renaşterea”) pe altele mici restaurante unele dintre ele amenajate chiar în clădiri ruinate. Pe ansamblu mi-a creat senzaţia unui loc interesant în care timpul s-a oprit în urmă cu mai mult de 100 de ani.

Sfat: Este complicat de ajuns la Bussana Vecchia cu mijloacele de transport în comun deoarece practic niciun autobuz nu ajunge în apropiere. Cel mai bine se ajunge cu automobilul şi se poate parca chiar la intrarea în sat (acesta fiind în totalitate pietonal).

Text si foto: Sorin Ghencea



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*