Noroc bun la Anina!

Noroc bun la Anina

Descoperă Anina – mai mult decât un fost oraș minier!

243. Atâția ani au trecut de când primii coloniști austrieci și-au stabilit tabăra în Banatul montan, urmați de slovaci, cehi, polonezi, sârbi și alte minorități din Imperiul Habsburgic, atrași de perspectiva unui loc de muncă în minerit. La nici 30 km de Reșița (județul Caraș-Severin), casele multora s-au îngrămădit într-o vale străjuită de anini – inspirație pentru ce va să fie Anina, colonie de cărbunari (1858), ulterior oraș (1952). Cu disciplină nemțească, nou-veniții s-au pus pe treabă. Și bună treabă au făcut, căci iată, tu, călătorule, de vei zăbovi puțin în Anina și împrejurimi, vei descoperi oameni frumoși și tradiții vii, dar și minuni ale tehnicii secolelor al XIX-lea – al XX-lea, toate într-un cadru natural surprinzător de frumos.

Astfel, nu rata cea mai veche cale ferată montană din țară, cunoscută și ca „Semmeringul Bănățean“. În doar 3 ani, începând cu 1860, traseul Anina-Oravița s-a ales cu 33,8 km de cale ferată, 14 tuneluri și 10 viaducte. Dacă ai 2 ore timp și 10 lei de investit, merită o plimbare cu trenul. Cascada Bigăr, dintotdeauna la paralela 45 în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița (pe Valea Minișului, cam la jumătatea distanței dintre Anina și Bozovici), a fost votată în 2013, de publicația online The World Geography, pe primul loc la categoria „8 cascade unice în lume“. Pe aceeași vale, acum vreo 10 ani, în Peștera cu Oase au fost descoperite cele mai vechi rămășițe din Europa ale omului modern (vechi de circa 40.000 de ani). Odată stârnită pofta de peșteri, te poți aventura și până la Grota Buhui, unde – după străbaterea a 3,2 km de la Lacul Buhui – iese la suprafață unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apă cunoscute din țară. Nici Lacul Buhui în sine nu este de neglijat: primul lac artificial din România (1904), ridicat pentru alimentarea Aninei cu apă. Alte lacuri de poveste și popas sunt Mărghitaș, tot pe pârâul Buhui, și Miniș, accesibil direct de pe DN 57B.

După toată hoinăreala prin împrejurimi, oprește-te chiar în Anina! Orașul te va ține ocupat o vreme cu Centrala electrică pe abur (funcțională în 1897-1966, astăzi înscrisă pe lista monumentelor istorice din România, dată fiind și similitudinea utilajelor cu cele de pe faimosul vas Titanic), Mașina de extracție de la Puțul IV (pentru a-ți face o idee despre ce a însemnat mineritul în zonă), Biserica catolică Steierdorf (sec. al XIX-lea) și Catedrala ortodoxă (sec. al XX-lea). Un obiectiv cel puțin la fel de interesant poate fi și cimitirul plasat la ieșirea din oraș în direcția Reșița, unde cu siguranță va fi o provocare să-ți dai seama cărei naționalități aparțin toți cei al căror nume cu terminații precum -er, -ici, -fsky ș.a. sunt înscrise în piatră sau lemn ca adevărate mărturii pentru ce a însemnat interculturalitate în regiune.

La final de drum, PONTURI DE SEZON. Vino în Anina… iarna, pentru a participa în februarie la Fașang (3 zile de carnaval cu tradiții nemțești), …primăvara, pentru a gusta o mâncare autentică de urzici și leurdă, …vara, pentru a culege afine și fragi (iunie), zmeură (iulie) și mure (august), …toamna, pentru un excelent rachiu de prune!

TEXT și FOTO: Oana Moldovan



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*