Pledoarie pentru Budapesta

Budapesta e supranumită și capitala podurilor. Sunt peste 10 peste Dunăre, iar Podul cu Lanțuri e printre cele mai spectaculoase. Foto: Thinkstock

Ladislau Moldovan, originar din Reghin, e unul dintre cei mai buni ghizi de limbă română din Ungaria. El crede că pentru Budapesta se apropie ora culesului şi ai face bine să te grăbeşti s-o vizitezi acum, înainte de a deveni următorul hit al zonei.

Cum s-a pregătit Budapesta pentru a deveni un centru turistic regional al Europei Centrale?

Ungaria a început restaurarea monumentelor şi a obiectivelor turistice încă în timpurile comuniste. Dar adevăratul avânt a fost după 1990, când s-a făcut o strategie pe termen lung care începe să dea roade. Ea cuprindea în primul rând dezvoltarea infrastructurii – şosele, autostrăzi, drumuri rapide, modernizarea căilor ferate și a aeroporturilor. S-au construit astfel peste 1.900 km de drumuri și capitala ţării e legată prin autostrăzi cu toate ţările vecine. Căile ferate au fost aduse la standarde superioare care permit viteze de 160 km/oră. S-au construit ori au fost modernizate multe hoteluri și până în 2018 se vor da în folosinţă încă 2.000 de locuri de cazare. (În acest scop, statul acordă împrumuturi nerambursabile în primul rând tinerilor întreprinzători).

Ungaria doreşte să devină în următorii cinci ani centrul turistic regional al Europei Centrale. Turismul a ajuns deja să reprezinte 10-12% din economia ţării şi tendinţa e în continuă creştere. S-a pus accent pe dezvoltarea turismului balnear. Staţiuni care până în 1990 erau învechite şi cu hotelurile la standarde scăzute au fost modernizate și dotate cu personal calificat şi cu aparatură de ultimă generaţie. S-au construit multe parcuri acvatice pe tot teritoriul ţării. Cel mai mare din Europa e în staţiunea Hajdúszoboszló. S-a modernizat şi s-au luat măsuri de protecţie a mediului pentru Lacul Balaton. În ultima vreme, autorizaţiile de exploatare a apelor termale sunt tot mai stricte. Doar cei care construiesc instalaţii de purificare şi de reintroducere a apei la adâncimea de la care a fost obţinută beneficiază de autorizaţii de exploatare.

Câţi turişti vin aici anual? Câţi sunt români? Şi care sunt prognozele pentru anii viitori?

Ca să ne facem o idee de cum s-a dezvoltat turismul în Ungaria, şi în mod special în Budapesta, e nevoie de câteva explicaţii mai seci. Hai să luam ca termen de comparaţie anul 2015 (ultimul cu o statistică completă), când Ungaria a înregistrat de 49.000.000 de vizitatori. Aproximativ 20,2 milioane au beneficiat de servicii turistice, ceea ce înseamnă o creştere de 17% faţă de 2014. Încasările au fost de 4,2 miliarde euro. Din totalul de turişti care au rămas mai mult de 2 nopţi, aproximativ 36% au fost pentru Budapesta. În 2015 majoritatea oaspeților au venit pentru city break, turism balnear, de deconectare sau vizite la rude. Cei mai mulți vin din Germania (1.899.000), iar România e pe locul 2 (1.583.000). Creşterea mare a turismului intern a fost stimulată prin: acordarea de cecuri de călătorie pentru angajaţi din partea întreprinderilor, ajutoare financiare pentru servicii turistice, acordarea de avantaje financiare pentru elevi din partea statului sau a organizaţiilor non-profit pentru organizarea de excursii. Tendinţa de creştere e pregnantă având în vedere că 2016 a fost un an de referinţă pentru turismul maghiar și se preconizează o creştere de 6-7% faţă de 2015.

Care credeți că sunt atuurile Budapestei?
Oraşul te cucereşte cu mulțimea de obiective turistice, cu băile termale, cu bulevarde largi, cu muzee variate, cu restaurantele tradiţionale şi cu foarte multe festivaluri de muzică. Dar să le luăm pe rând…

Vorbim de una dintre cele mai frumoase capitale europene. Are marele avantaj că e aşezată pe malurile Dunării, la întâlnirea câmpiei Panoniei cu dealurile Budei. Părţile oraşului s-au dezvoltat în mod diferit în Evul Mediu. Pesta a fost oraşul negoţului şi al industriei, pe când Buda a fost oraşul regal, reşedinţa ţării, începând cu secolul al XIII-lea, și totodată oraş strategic cu o fortificaţie foarte puternică. A treia parte a oraşului actual se află pe malul drept al Dunării, în partea nordică, şi a fost reşedinţa reginelor şi oraşul agricol. Cele 3 părți s-au dezvoltat independent – fapt ce se poate observa şi din stilul construcţiilor – unindu-se în oraşul actual abia pe la 1872. Numitorul lor comun e Dunărea, a cărei lăţimea medie la Budapesta e de 300-400 m. Pe teritoriul oraşului există trei insule. Cea mai frumoasă e Margareta.

Apoi, izvoarele de apă minerală şi termală fac din Budapesta capitala balneologiei mondiale. Izvoarele termale din Buda au fost folosite din Antichitate. Primii beneficiari au fost celții în sec. al III-lea î.H. Numele cetăţii Aquincum (izvor de apele termale, în celtă) de malul drept al Dunării e încă un punct de reper. De pe vremea romanilor era considerat un oraş al băilor. Mai târziu, între secolele al XVI-lea și al XVII-lea, turcii au construit aici băi publice. Unele funcţionează şi azi. Dar marea dezvoltare în cultura băilor s-a petrecut pe la mijlocul secolului al XIX-lea când, sub conducerea chimistului Than Károly şi a inginerului Zsigmondy Vilmos, s-au forat puţuri în căutarea apei termale. Rezultatul a fost peste aşteptări. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea au apărut primele băi publice. Băile termale ca Széchenyi, Gellért, baia termală de pe Insula Margareta, toate sunt băi de tratament balnear. În 1934, capitala maghiară a primit titulatura de oraş balnear. În 1937 s-a ţinut aici primul congres al oraşelor balneare din lume, Budapesta fiind aleasă sediul Asociaţiei Oraşelor Balneare. Izvoarele termale au temperaturi diferite şi aduc la suprafaţă zilnic o cantitate de 70 de milioane de litri de apă. Din cele 130 de izvoare de apă termală, 80 sunt izvoare naturale arteziene. Diferenţa de 50 sunt obţinute prin forare şi o parte dintre ele sunt ape minerale carbogazoase. Cel mai fierbinte e izvorul nr. II al băii Széchenyi, care are 77ºC şi e captat de la o adâncime de 1.237 m. Prin compoziţia chimică, aceste izvoare sunt bune pentru diferite tratamente balneare.

Apoi, e de la sine înțeles că Budapesta atrage turişti şi datorită multitudinii de muzee de diferite orientări. Să nu uităm şi de obiective turistice precum Cetatea Budei, Palatul Parlamentului, Citadela, Piaţa Milenium, Castelul Huniazilor, Bazilica, Vestigiile Cetăţi Aquincum şi, nu în ultimul rând, podurile peste Dunăre, dintre care patru sunt parte a Patrimoniului Mondial. Toate sunt luminate seara cu reflectoare speciale care le pun în evidenţă şi mai mult frumuseţea. E o experienţă extraordinară să faci noaptea o croazieră pe Dunăre cu o navă echipată special, să serveşti o cină delicioasă însoţită de un pahar de şampanie sau un pahar de vin bun din cele mai renumite podgorii maghiare.

Spuneți-ne în încheiere câteva lucruri și despre bucătăria maghiară.
Fără o bucătărie tradiţională, Budapesta parcă n-ar fi la fel de atrăgătoare. Pentru gurmanzi e relativ cunoscut faptul că bucătăria tradiţională a fost mult influenţată începând cu secolul al XVI-lea, când o parte din Ungaria, împreună cu Cetatea Budei, au căzut în mâna turcilor. Ţara s-a împărţit în trei, cu mare parte din teritoriu sub papuc turcesc. Din cauza faptului că turcii luau toate produsele agricole şi animalele cu excepţia porcilor, bucătăria s-a orientat către carnea interzisă musulmanilor. Bineînţeles, obiceiurile gastronomice de azi îmbină bucătăria predecesorilor nomazi cu bucătăria germană, italiană, slavă, turcească, austriacă şi nu în ultimul franceză.

Felurile de mâncare tradiţională au la bază în mod curent carnea, legumele proaspete, fructele, pâinea pe vatră, lactatele şi mierea de albine. Preferatele mele sunt gulaşul cu carne de vită, ciorba de pește, sarmalele, papricaşul de pui sau de cartofi, gulaşul cu fasole boabe. Majoritatea restaurantelor oferă aceste specialităţi gustoase şi foarte condimentate. Principalul condiment e boiaua în varianta dulce sau iute. Ungaria e una dintre marile producătoare de boia din Europa. Iar pentru fabricarea de boia (marcă naţională în Ungaria, cu o tehnologie foarte bine pusă la punct) se foloseşte doar ardei din producţia internă.

– A consemnat Cătălin Gruia



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*