Descoperind clădirile medievale din Kutná Hora

A fost nevoie de 500 de ani pentru finalizarea Catedralei Sf. Barbara din Kutná Hora. Foto: 123rf

Kutná Hora ne surprinde prin multitudinea de monumente și instituții construite în Evul Mediu conservate foarte bine până în zilele noastre. Orașul cu nu mai mult de 20.000 de locuitori face parte din patrimoniul UNESCO din 1995 și nu trebuie ratat dacă ești în vacanță la Praga. Drumul din Praga și până la Kutná Hora nu durează mai mult de o oră, iar dacă nu ești cu mașina, din Praga vei găsi cu ușurință organizatori de excursii de o zi sau două spre Kutná Hora. 

Pliantul pe care l-am primit de la centrul de informare enumeră nu mai puțin de 28 de monumente, instituții, muzee, “locuri interesante” pe care ar trebui să le vedem și alte 70 de locuri pentru sport și relaxare, cazare, camping, trasee și obiective din zonă. Și toate astea în doar patru pagini. Partea bună este că noi suntem plini de energie, iar distanțele între obiective pot fi parcurse pe jos. Străzile sunt presărate cu mici magazine, restaurante și taverne care ne amintesc cumva de Sighișoara.

Drumul din centrul vechi al orașului și până la Catedrala Sf. Barbara ne poartă timp de jumătate de oră pe alei pietruite, printre dealuri cu vii și curți pline de flori. E cald și gâfâim, iar în vârf de deal este o liniște care ne place. Construcția gotică este într-adevăr spectaculoasă, dar noi suntem fericiți că ne putem răcori cu un pahar de vin ecologic produs la o mănăstire din zonă, pe o băncuță de unde se vede tot orașul.

Fântâna din piatră din Kutná Hora a fost construită în stil gotic târziu, în jurul anului 1495. Foto: 123rf

Din vârful dealului, coborâm încet spre centru, cu ochii pe pliant pentru că nu vrem să ratăm vreun monument important. Trecem pe lângă Muzeul ceh al argintului, pe lângă Casa Dačický, unde este o expoziție interactivă dedicată orașului și ajungem la fântâna din piatră. Construită în jurul anului 1495, în stil gotic târziu, fântâna a făcut parte din sistemul timpuriu de distribuiție a apei în oraș. Încercăm să ne închipuim cum erau arhitecții vremii, care gândeau astfel de construcții și ornamente, dar renuțăm rapid pentru că statuile care decorează clădirile din jurul fântânii sunt mult mai interesante. În orașul ăsta, fiecare clădire are un element decorativ, gotic, baroc, care nu se poate să nu îți atragă atenția.

Coloana ciumei a fost construită în stil baroc, între 1714 – 1716, de căre sculptorul iezuit Frantisek Baugut. Foto: 123rf.
Casă în stil baroc din centrul vechi al orașului Kutná Hora. Foto: 123rf.

Câteva străzi mai departe, dăm peste coloana ciumei, o construcție în stil baroc, care aparține sculptorului Frantisek Baugut. În multe orașe din Europa unde au avut loc epidemii de ciumă sunt astfel de coloane închinate milei divine: Bratislava, Viena, Budapesta, Brno și chiar în Timișoara.

Pentru masă, alegem probabil cel mai des menționat restaurant, Dačický, unde porțiile sunt uriașe (mergem pe varianta vită cu găluște de pâine), iar berea cea mai bună se face în casă. De fapt, pentru toate alegerile culinare pe care le-am făcut în Kutná Hora, reperul după care ne-am ghidat a fost berea făcută în casă.

Stând cu ochii pe pliant, ne dăm seama exact când ne pregătim să ieșim din micul oraș că în spatele casei în care suntem cazați este o veche mănăstire ursulină, construită la 1735. Mănăstirea găzduiește și o cramă, adică exact acea cramă cu al cărei vin ne-am răcorit în vârf de deal. Kutná Hora Wine Cellars este afacerea unei familii de localnici, care duc mai departe tradiția viticulturii din această zonă. Pentru două sticle de vin alb, ne folosim de google translate și toate gesturile care ar putea sugera vinul sec, căci doamna din sala de degustare nu înțelege nimic din engleza noastră.

Faimosul candelabru compus din oase și cranii umane aflat în Osuarul Kostnice. Foto: 123rf
Stema realizată de tâmplarul František Rint. Foto: 123rf

Cea mai faimoasă atracție din zonă, în satul Sedlec, practic la marginea Kutná Horei, este Osuarul Kostnice, capela mică, construită la finalul secolului al XIV-lea și decorată cu oasele a peste 40.000 de oameni.

Povestea spune că, un călugăr de-al locului a fost trimis de regele ceh la Ierusalim în jurul anului 1278. De acolo, călugărul a adus pământ sfânt pe care l-a împrăștiat în jurul capelei, astfel că tot mai mulți oameni, chiar și cei care nu erau din Sedlec, și-au dorit să fie îngropați acolo. Cimitirul a fost extins, iar în timpul marii ciume din secolul al XIV-lea aici au fost îngropați peste 30.000 de oameni.

În primăvara lui 1421, capela și mănăstirea de aici au ars în timpul unui război cu trupele husite, iar în cimitir au mai fost îngropate 10.000 de corpuri. La sfârșitul secolului al XV-lea, în poveste își face apariția un călugăr pe jumătate orb care aranja în capelă multitudinea de cranii și oase sub formă de piramide. Se spune că după ce și-a terminat treaba, i-a revenit și vederea.

Biserica a trecut prin mai multe restaurări în perioada următoare, cimitirul a fost micșorat, iar în 1870, tâmplarul František Rint a fost cel care a reorganizat oasele în forme de candelabre sau ghirlande cu cranii. A construit chiar și stema casei Schwarzenberg (o familie cunoscută de nobili ai vremii) din oase umane.

Peste 200.000 de turiști vizitează anual Osuarul Kostnice. Intrarea costă aproximativ 18 lei.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*