Un englez descoperă vinurile din România

Foto: PR

Filmul documentar Wines of Romania – Pure Experiences dezvăluie câteva dintre secretele turismului viticol local, dar nu numai. Robert Marshall, personajul central al filmului, este un englez pasionat de vinuri, care aflat în vizită într-un weekend la o cramă din România pornește pe urmele soiului Fetească Regală.

România a devenit în ultimii ani o destinație turistică tot mai vizibilă, numărul străinilor, dar și al localnicilor care aleg să exploreze țara este în creștere. Totuși, în continuare, potențialul este încă unul foarte mare și neexploatat în totalitate. Un motor de creștere pentru turism îl pot reprezenta chiar zonele viticole răspândite în toată țara. Deschiderea de care dau dovadă proprietarii de crame, dar și de pensiuni, vinurile din soiuri autohtone, reinterpretarea rețetelor și activitătilor tradiționale, toate ajutate de peisajele autentice atrag turiștii români și străini.

Dar nu toți vizitatorii știu ce lucruri pot descoperi într-o vizită în România și cum câteva zile petrecute în natură, cu oameni interesanți pot să îți schimbe starea de spirit pentru o perioadă lungă de timp. Așa că filmul Wines of Romania – Pure Experiences le va dezvălui doar câteva din secretele turismului viticol. Turismul viticol este o experiență, cramele nu se pot compara pentru că unele impresionează prin arhitectură, altele prin vinuri, dar și prin oamenii care spun povestea cramei și care susțin degustarea.

“Ideea unui film de tip documentar care în care să surprindem conexiunea dintre cramele din România, soiurile autohtone de struguri, locurile din proximitate și activitătile reacreative cu care ne întâmpină localnicii a venit din dorința de a le arăta turiștilor detalii despre experiențele pe care le pot trăi la noi în tară“, spune Alina Iancu, fondator CrameRomania.ro și ReVino.ro și inițiator al filmului documentar Wines of Romania – Pure Experiences.  

“Filmul pe care l-am făcut pleacă de la ideea că turismul viticol înseamnă mai mult decât o simplă vizită la o cramă, unde degustam un vin și apoi plecăm. Înseamnă, de fapt, suma experiențelor pe care le poate avea cineva atunci când ajunge într-o anumită zonă: oameni, locuri, mâncăruri, tradiții, sau chiar noi prieteni.  

 Cred că este foarte important să înțelegem și cum ne pot percepe alții, atunci când vrem să încurajăm turismul viticol. De aceea, am ales să spunem povestea locurilor cu ajutorul lui Robert Marshall, un englez pasionat de vinuri care și-a propus să înțeleagă mai bine esența culturii locale. Ca să aveți o idee despre cum s-au întâmplat lucrurile, imaginați-vă cum arată un englez spilcuit, cu batistă mereu la buzunarul de la piept, cosind iarba sau “ciorchind” paharele într-o șură veche”, spune Cătălin Cazacu, regizor BlackHat Production și inițiator al filmului documentar Wines of Romania – Pure Experiences.  

Despre soiul de strugure Fetească Regală

Ciorchini de Fetească Regală. Foto: Alina Iancu

Feteasca Regală este unul dintre cele mai cunoscute și căutate soiuri de struguri de vin din România. A fost descoperit după 1920 în Transilvania, lângă Sighişoara și se presupune a fi un hibrid între Feteasca Albă și Grasa de Cotnari. Feteasca Regală face parte din categoria soiurilor semi-aromate, la fel ca Chardonnay-ul.

Datorită producției  sale ridicate (15-20 t/ha), a fost un soi răspândit și foarte apreciat în perioada comunistă, pe când era căutată producția masivă.

Producția de vin a României

Potrivit unei estimări Organisation of Vine and Wine (OIV) Statistical Report on World Vitiviniculture privind producția mondială de vin pe 2017, țara noastră a înregistrat o creștere comparativ cu anul trecut: 5,3 mhl (2017) vs 3,3 mhl (2016) și 3,6 mhl (2015). Astfel, după două recolte slabe, ne întoarcem la un nivel ridicat de producție. 

Conform OIV, la nivel mondial, în 2016, România era pe locul al zecelea în topul țărilor cu suprafața de viță-de-vie cultivată pentru producția de vin. Pe primele trei locuri, fiind Spania, China și Franța, urmate de Italia, Turcia, SUA, Argentina, Iran și Chile.

Sursa, foto: PR

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*