Sus paharul pentru Republica Moldova

În beciul pensiunii Găgăuz Sofrasi, proprietara a adunat o colecție cu cele mai importante vinuri găgăuze. Foto: Costas Dumitrescu

Anul acesta, Republica Moldova e gazda celei de-a III-a ediții a Conferinței Globale a Turismului Vinicol. Vinul de calitate a devenit, de nevoie, proiect/brand de țară pentru o mică națiune aflată mereu în umbra viței-de-vie.

Vinurile Purcari, o podgorie de la 1827, au adunat de-a lungul secolelor peste 200 de distincții la concursurile internaționale. Foto: Costas Dumitrescu
Ce-i al vinului de Comrat e pus deoparte! Deși pe alocuri te mai duce cu gândul la vremurile sovietice, compania lui Anatoli Hmelevski are printre cele mai bune vinuri moldovenești pe care le-am încercat. Foto: Costas Dumitrescu
Tânărul Anatol Galac ne introduce în tainițele și tainele controlului calității vinului spumant de la Cricova. Foto: Costas Dumitrescu

În 2018, Chișinăul e Capitala Mondială a Turismului Vinicol. Iar R. Moldova – o țară pentru care Arca lui Noe, în care ar vrea să se salveze de un potop de sărăcie, izolare și emigrație, e un butoi. Un butoi de vin bun.
Vinul are o tradiție multimilenară aici, dar în deceniile sovietice, Basarabia s-a specializat în vin produs industrial – cât mai mult și ieftin – care să satisfacă setea nesfârșită a URSS. În anii 1950-60, R. Moldova a fost ținta unui uriaș program comunist de investiții în viticultură: au fost plantate circa 150.000 ha (ridicând suprafața totală cu pogdorii la peste 235.000 ha), producând o cincime din vinul consumat în Uniunea Sovietică. Țara a fost deturnată de la acest marș heirupist (în urma căruia imaginea și calitatea vinului modoveanan au avut de suferit) de două rele și mai mari, veritabile dezastre naționale.

1. Campania prohibiționistă (reforma alcoolului) a lui Gorbaciov din a doua jumătate a anilor 1980, care voia să-i mai înțarce pe ruși a costat R. Moldova 70% din vii – defrișate fără milă în colhozuri.
2. În 2006, Vladimir Putin a taxat comportamentul președintelui Vladimir Voronin, neascultător (în reglementarea problemei Transnistriei şi a orientării proeuropene a Moldovei), printr-un război al vinului.

Medicul sanitar șef al Moscovei, Ghenadi Onișcenko, a spus că vinurile moldoveneşti ar prezenta pericol pentru sănătatea consumatorilor ruşi. Federația Rusă, împreună cu Ucraina, Bielorusia și alte țări din fostul spațiu sovietic reprezentau 85% din exporturile de vin ale R. Moldova.

După un an şi jumătate, când Rusia a ridicat embargoul, industria de profil moldoveană era în pragul falimentului. În anii următori, de nevoie, macazul a fost schimbat către Occident și, implicit, către vin de calitate. Lucrurile par a fi pe drumul cel bun: în 2017, vinurile basarabene au primit 267 de medalii la competițiile internaționale: practic, unul din trei vinuri propuse a fost premiat.

Investițiile recente de la Castel Mimi au readus la splendoarea de odinioară această vinărie fondată de Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei țariste. Foto: Costas Dumitrescu

Azi, R. Moldova are circa 30 de vinării mici și mijlocii care s-au reorientat către excelență și calitate. În plus, această țară mică (33.843 kmp), ce seamănă cu un ciorchine de strugure inversat, se laudă cu câteva recorduri mondiale de profil: are cea mai mare densitate a viilor (peste 140.000 ha) din Europa, iar cramele Cricova și Mileștii Mici au cele mai mari galerii viticole subterane din lume.

Articol publicat în ediția de septembrie 2018 a revistei National Geographic
Text: Cătălin Gruia

Foto: Costas Dumitrescu

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*