Las Fallas, mai mult decât o sărbătoare a focului

Grupuri de falleri îmbrăcați în costume tradiționale însoțiți de fanfare. Foto: Maria Mazilu

Maria Mazilu, avocată, pasionată de călătorii, ia parte la sărbătoarea Las Fallas din Valencia.

Prin stilul de viață pe care îl au și felul lor de a fi, valencienii reprezintă spiritul spaniol în cele mai profunde valențe ale sale. Sunt însă două trăsături care îi diferențiază esențial: respectul pentru tradiție și pasiunea pentru foc. Ele și-au dat mâna în ceea ce astăzi a devenit cea mai mare sărbătoare a comunității valenciene: Las Fallas, tradiție culturală inclusă de UNESCO în noiembrie 2016 în Patrimoniul Bunurilor Imateriale ale Umanității, semn al recunoașterii excepționalei sale valori și unicități.

Ce este Las Fallas

Sărbătoare specifică regiunii, Las Fallas transformă în luna martie străzile orașului Valencia într-un muzeu de artă în aer liber. Muzica, mirosul prafului de pușcă, îmbrăcămintea tradițională și cele aproape 800 de monumente ridicate pe străzi, fac din această festivitate un unicat la nivel internațional.

În jurul unui ritual al focului, oamenii au adunat de-a lungul timpului obiceiuri, meșteșuguri ce stăteau să piară, omagiul religios, dar mai presus de toate au clădit comunități al căror spirit pare că renaște mai puternic de la an an.
Cuvântul valencian ”falla” își are originea în latinescul ”facula”, care însemna ”făclie”. El este folosit pentru a denumi atât monumentul care se ridică pe stradă, cât și organizațiile, grupurile de vecini din aceeași zonă care au ca responsabilitate organizarea și ridicarea unei ”falla” (”comisiones falleras”).

Asupra începutului și originii acestei tradiții există mai multe teorii, toate având în comun ritualul focului ca simbol al reînnoirii. Teoria potrivit căreia obiceiul este de origine păgână susține că are legătură cu solstițiul și venirea primăverii. Schimbarea anotimpului era celebrată printr-o sărbătoare ce avea in centrul ei focul: vechiul se distrugea prin ardere și astfel se făcea loc noului.

O altă teorie consideră că sărbătoarea s-a născut în urma obiceiului de a arunca într-un foc păpușile de la carnaval, ceea ce ar justifica prezența figurilor umane în cadrul monumentelor și caracterul satiric al acestora.

Cea mai răspândită este teoria potrivit căreia Las Fallas derivă din obiceiul dulgherilor și tâmplarilor care, în ajunul sărbătoririi patronului de breaslă, Sf. Iosif, făceau curățenie în ateliere și scoteau în stradă resturile de lemn nefolositoare, dându-le foc.

Atestare documentară

Prima scriere care face referire la originea sărbătorii datează din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea: în anul 1784, în orașul Valencia a fost emisă o lege municipală prin care s-a impus obligativitatea ridicării fallas-urilor în piețe sau spații deschise pentru a se evita incendierea caselor în a căror apropiere se făceau.

Dacă despre origine și început nu se poate vorbi în date certe, situația este diferită în ceea ce privește vechimea celebrării: de aproximativ 200 de ani, constant, această sărbătoare este celebrată de comunitate. Asocierea La Fallas cu sărbătoarea închinată lui San José a determinat și data încheierii ei ca fiind una fixă: 19 martie. ”La Crema”, ultima zi a festivității și apogeul, este ziua în care se incendiază toate monumentele statuare.

Evoluție

Inițial, Las Fallas a fost o sărbătoare a oamenilor modești, burghezia și puritanii privind-o cu dispreț. Era un eveniment de cartier la care luau parte locuitorii unei zone teritoriale limitate la un număr de străzi. Se desfășura în ajunul zilei de San José, monumentele erau montate în dimineața zilei de 18 martie și arse în noaptea aceleiași zile. Începând cu jumătatea sec. al XIX-lea (1852), festivitatea a luat amploare. Au fost vremurile în care Primăria Valenciei impozita fiestele publice, astfel că începând cu 1872, a condiționat ridicarea unei falla de obținerea în prealabil a unei autorizații, introducând și impozitarea acesteia. S-au creat astfel premisele pentru introducerea cenzurii. Scopul era de a controla critica politică, morală și socială, dar mai ales aluziile sexuale făcute prin tematicile monumentelor. În opoziție cu tendințele participanților activi, presiunea instituțională a crescut atât de mult încât de la mărirea impozitului s-a trecut la măsura interzicerii fallas-urilor, ajungându-se ca, în 1886, să nu se mai ridice niciuna și să nu se mai organizeze nicio fiesta. Realitatea a avut consecințe asupra bugetului primăriei, încasarea impozitelor scăzând drastic, dar și asupra locuitorilor orașului, dând naștere unui curent de opoziție, susținut la rându-i de o bună parte a presei. A apărut chiar și o mișcare pentru apărarea tradițiilor specifice. În consecință, în anul următor, 1887, a fost montat un număr mai mare de monumente, 29.

O altă schimbare importantă care s-a produs a fost sub aspectul temelor abordate în realizarea unui monument. Ele reflectau problemele politice și sociale care specifice acelor timpuri. Critica politică era cel mai des întâlnită, în defavoarea stilului teatral și baroc, care caracterizează fallas-urile de astăzi. În același timp, au evoluat sub aspectul dimensiunilor, dar și din punct de vedere artistic, fiind din ce în ce mai mari și mai bine realizate. Anul 1901 reprezintă un alt moment de referință în istoria sărbătorii: este anul în care primăria Valenciei a aprobat acordarea premiilor pentru cele mai bune monumente.

Odată cu trecerea timpului, s-au diversificat tematica și critica abordate. La începutul sec. al XX-lea, acestea purtau amprenta schimbărilor urbanistice ce aveau loc în oraș, dar și a naționalismului valencian și a aluziilor accentuat sexuale. A fost un timp al progresului accelerat în evoluția Las Fallas: pe plan local, s-a acordat tot mai multă atenție organizării sărbătorii, a crescut numărul premiilor, au fost introduse ”trenurile fallere” pentru ca cei din afara Valenciei să le poată vizita. În 1928 a fost creat Comitetul Central Faller, predecesorul Juntei Centrale Fallere de azi, autoritatea care reglementează organizarea și desfășurarea sărbătorii. În 1932 s-a înființat Săptămâna Falleră, stabilindu-se ca dată oficială a montării în stradă ziua de 16 martie. Odată înființat, Comitetul a fost cel care a introdus și stabilit programul unor manifestări și acte din cadrul Las Fallas: La Crida, Exposicion del Ninot, La Nit del Foc, las cabalgatas (defilările), alegerea reginei și a celor 13 fete, astăzi cunoscute ca fallera mayor, fallera infántil și curtea de onoare.

Războiul civil (1936-1939) a însemnat o pauză în desfășurarea Las Fallas, dar odată terminat, consiliul primăriei a reunit reprezentanții supraviețuitori ai comisiilor fallere și a înființat Junta Central Fallera (Consiliul Central Faller). Tot primăria Valenciei a fost cea care a reglementat Las Fallas ca ”fiesta oficial” (sărbătoare oficială) și a încorporat un nou act, predecesorul a ceea ce azi e cunoscut ca ”Ofrenda a la Virgen de los Dezamparados” (Ofranda Fecioarei celor Defavorizați).

Începând cu 1950, sărbătoarea a înregistrat o evoluție în privința numărului monumentelor ridicate și al vizitatorilor, crescând, în consecință, investițiile făcute pentru realizarea fallas-urilor. Cenzura din ce în ce mai slabă a permis accentuarea criticii împotriva figurilor publice și politice, dar și includerea reprezentărilor erotice în alcătuirea fallas-urilor. Dimensiunile acestora au devenit din ce în ce mai mari, făcându-se remarcate încă de atunci Na Jordana, El Pilar de la Merced și Convento Jerusalén. Și în prezent, acestea sunt recunoscute ca organizații ce realizează monumente grandioase, întrecându-și propriile realizări de la un an la altul. În anii care au urmat, implicarea autorităților și a cetățenilor a fost constant crescătoare, astfel că ”Las Fallas” a devenit cel mai mare festival al Comunității Valenciene. Astăzi, numărul monumentelor ridicate în orașul Valencia a ajuns la aproximativ 800, incluzând și ”las fallas infántiles”, cele dedicate copiilor.

Personaje principale

* Fallerii
Deși monumentele care se ridică pe străzi sunt vedetele festivității, nu mai puțin importanți sunt autorii principali ai acestora, fallerii și artiștii falleri, ei fiind cei care fac posibilă ridicarea monumentului. Din punct de vedere organizațional, fiecare asociație (”comision fallera”) are o secție pentru adulți și una pentru copii. Membrii sunt structurați în echipe de lucru, responsabile de activități sociale, culturale și festive pentru o perioadă de douăsprezece luni (spectacole de teatru, dansuri tradiționale, turnee sportive, petreceri pentru copii), dar și de pregătirea sărbătorii prin atragerea de fonduri necesare ridicării monumentului, compunerea și publicarea libretului cu tema anului respectiv. În prezent, în Valencia sunt peste 390 comisiones falleras, care la rândul lor se împart pe sectoare.

Dacă noțiunile de colectivitate și solidaritate ar trebui exemplificate din realitate, atunci aceste organizații ar fi reprezentarea fidelă. Felul în care membrii lor se organizează și își aduc la îndeplinire obiectivele stabilite ține nu doar de rânduiala interioară, ci și de spiritul de echipă care îi unește printr-un liant nevăzut. Cel mai bine se observă în manifestările colective care au loc pe stradă la sfârșit de săptămână sau în activitățile de divertisment organizate la sediu tot în aceleași zile, pentru adulți și copii. Este o normalitate ca membrii unei asociații să petreacă zilele sau după-amiezile de sâmbătă împreună, prilej cu care, în apropierea sediului, pe străzi, întind mese, fac focuri și gătesc paella în cantități mari, pentru cei prezenți.

*Artiștii falleri
Festivitatea Las Fallas a dat naștere cu mult timp în urmă profesiei de artist faller, un meșter calificat, care deține știința, îndemânarea și talentul mai multor bresle. Ei sunt niște artiști complecși, un amestec de arhitecți, sculptori, pictori și decoratori plini de imaginație și creativitate, pricepuți la îmbinarea tehnicilor vechi de artizanat cu noile tehnologii și care prin creativitatea lor dau unicitate monumentului. Datorită noilor materiale, activitatea acestora s-a extins și în alte domenii cum ar fi teatru, cinema, decorațiunile interioare sau exterioare tematice, parcuri tematice etc. Atelierele artiștilor se găsesc într-un cartier din nordul orașului Valencia, Ciutat fallera (Orașul Faller), unde mulți artizani, chiar și dintre cei renumiți, precum Manuel García, lucrează pe tot parcursul anului, dând viață operelor de artă. Cartierul este deschis vizitelor și tururilor ghidate.

Perioada de desfășurare și manifestările festivităților Las Fallas

Ultima duminică din februarie este ziua în care, an de an, are loc deschiderea oficială. Ea începe prin actul numit ”La Crida”, în traducere ”Apelul”, ”Proclamarea”. El cuprinde mai multe manifestări importante, toate având loc în acea zi. La 7.30 are loc ”La Despertá” (”Chemarea” sau ”Deșteptarea”), care constă în parcurgerea unui anume traseu aruncând în caldarâm cu petarde mici, distribuite de organizatori. Gălăgia și fumul sunt de nedescris. Semnificația manifestării este trezirea locuitorilor orașului pentru a lua parte la sărbătoarea care se apropie. La ora 14:00 are loc prima ”Mascletá”, un spectacol pirotehnic foarte puternic de petarde și artificii, iar la ora 20:00 are loc ceremonia oficială de deschidere, în prezența autorităților.

Începând cu 1 martie, urmează 19 zile pline de foc, pulbere, muzică, artă, tradiții, în cadrul unor evenimente pentru toate vârstele și gusturile. Diversitarea manifestărilor a făcut să se spună despre ”Las Fallas” că este o sărbătoare pentru toate simțurile.
În perioada 2 februarie-15 martie, are loc Expoziția de Ninot. În valenciană, ”ninot” înseamnă ”păpușă”. Fiecare organizație falleră prezintă în expoziție un ninot, de regulă cel considerat reprezentativ pentru întregul monument. Deși termenul este la singular, în fapt este vorba de un grup statuar și nu de un singur personaj. În general, ninotii au o reprezentare umană, sunt personaje politice, istorice, din realitate și sunt realizate într-un stil burlesc sau ironic. Sunt fabricate din materiale combustibile (carton, lemn, hârtie, țesături, polistiren expandat etc.) pentru ca în noaptea de 19 martie, după câteva zile de expunere pe străzi, să ardă împreună cu falla din care fac parte. În cadrul expoziției, fiecare vizitator poate vota ninotii preferați.

Între 1 și 19 martie, zilnic, la ora 14:00, în Plaza del Ayuntamiento (Piața Primăriei), mii de oameni se adună pentru a urmări o mascletà, un spectacol de pulbere, zgomot și explozie. Foto: Maria Mazilu

Termenul de “mascletà”, care denumește spectacolul în sine, vine de la tipul de petardă folosită numită ”masclét”. Acestea sunt legate între ele printr-un fitil, pe mai multe rânduri paralele, la o distanță de 2 m de pământ în locul în care se realizează spectacolul. Pentru realizarea unei “mascletà” se utilizează uneori sute de kilograme de praf de pușcă.

Spectacolul în sine este ca un concert compus din pocnituri, bubuituri și șuierături amestecate într-un ritm crescendo, fără pauză, a cărui parte finală devine atât de intensă, încât a primit numele de ”terremoto” (cutremurul). Spectacolul durează între 5 și 7 minute, zgomotul produs este de 120 decibeli și echivalează cu cel făcut de un avion la decolare. Spectacolul este organizat, coordonat și pus în scenă de o firmă specializată, participarea acesteia în cadrul festivității fiind o dovadă a profesionalismului și o carte de vizită pentru viitor. Meseria de pirotehnician a ajuns să îmbine știința cu arta spectacolului vizual și acustic.

Mascletà organizate în Piața Primăriei nu sunt singurele spectacole pirotehnice care au loc pe durata festivității. În perioada 15-18 martie, la miezul nopții și la 1.30, au loc focuri de artificii, numite ”castillo de fuego” (castele de foc). Grandios este cel din ”Nit del Foc”, noaptea de foc, care are loc între 18 și 19 martie, înaintea ultimei zi a Las Fallas, ca un preambul al marelui final.
O combinație excepțională de lumini, culori și explozii, tot mai complexă de la an la an, aduce laolaltă zeci de mii de localnici și turiști. Anul acesta (în 2019), la realizarea spectacolului s-au folosit 1200kg de praf de pușcă, iar o macara a ținut șiruri de mascleti paraleli la 120m înălțime. În deschidere au explodat formând steagul comunității valenciene, iar în final într-o mascletá absolut impresionantă, care a umplut atmosfera de funingine până la o distanță de 400m.

Începând cu 2018 a devenit tradiție ca înainte de ziua inaugurării, în portul Valenciei, să aibă loc o mascletá. Anul acesta s-a realizat performanța celei mai înalte din istoria Las Fallas, dar și a unor cifre pe măsură: 100 m înălțime, 50 lățime, 5000 de petarde, 1700 g pulbere și cutremurul din final, care a ținut 20 de secunde, de 3 ori mai puternic ca cel al unei mascletà obișnuite, doar în el explodând 600kg de pulbere.

Unul dintre cele mai așteptate momente de către toți locuitorii este cel al decorării anumitor străzi cu ornamente și aprinderea acestora. Amenajarea cu decorațiuni care luminează are loc pe mai multe străzi ale Valenciei, dar numai unele, deja cu tradiție, din cartierele Ruzafa și Malvarrosa, dau spectacole cu acest prilej. Aprinderea ornamentelor are loc la ore fixe, după lăsarea întunericului. Timp de 8-10 minute zeci de mii de becuri albe și colorate se aprind și se sting pe ritmurile unor melodii cunoscute, invadând atmosfera. Pentru că străzile aparțin unei organizații fallere și ansamblurile luminoase au preluat numele acestora: Sueca-Literato Azorín, Cuba-Puerto Rico, Cuba-Literato Azorín și Avenida Malvarrosa-A. Pérez Cavite.

Pe durata Las Fallas, toate organizațiile fallere împodobesc străzi de pe raza lor, cele cu ornamentele mai complexe luând parte la concursul organizat. Reprezentațiile de pe străzile cartierelor sus menționate au fost mereu deosebite și complexe, fapt oglindit și în cheltuielile făcute pentru realizarea lor: peste 20.000 euro pentru o singură stradă. Costurile spectacolelor de lumini, ca și cele de realizare a fallas-urilor, cad în sarcina organizațiilor fallere. Premiile au o valoare simbolică și onorifică, pentru că sunt foarte departe de nivelul investițiilor. Premiul cel mare la Categoria Specială, cel mai important, a fost anul acesta în valoare de 2500 euro.

Din păcate, în anul 2019 a avut loc un singur spectacol, cel al Falla Avenida Malvarrosa – A.Ponz – Cavite. Din motive de securitate, asociațiile din cartierul Ruzafa au renunțat la organizarea spectacolelor, limitându-se doar la împodobirea străzilor, care chiar și în lipsa muzicii și a dansului luminilor, a fost deosebită.

Înainte de închiderea Expoziției, pe baza voturilor vizitatorilor și ale juriului, se decid ninotii câștigători, pe categorii. Cel care obține locul I la Categoria Specială, este salvat de la ardere. El nu va fi integrat în monumentul căruia îi aparține, ci va fi dus în ”Museo Faller” unde se va alătura altori ninoti, salvați și ei de-a lungul timpului.

Anul acesta, pe 14 martie 2019, s-a decis ”ninot indultat infántil” câștigător la secțiunea fallas-urilor pentru copii cel cu tema ”Capsula timpului”, care reprezintă doi bunici împreună cu nepotul, imortalizați sub un capac de sticlă. Foto: Maria Mazilu

”Capsula timpului”este o reprezentare simbolică a perenității unor valori și relații, cum este relația bunic-nepot. Ziua de 15 martie, ultima zi a expoziției, a fost și cea în care s-a decis ʺninot indultat adultʺ. A ieșit câștigător cel reprezentând o familie de pescari, tatăl cu copiii și măgarul lor, întorcându-se de la pescuit cu puțin pește. Statutul lor de oameni săraci, trăind în neajunsuri era subliniat prin expresivitatea fețelor, prin trăsături și prin culorile folosite.

Data de 15 martie marchează și un alt moment important al sărbătorii, ”La plantá”, montarea ultimilor ninoti și finalizarea monumentelor. Totodată, ea reprezintă și începutul unei noi etape, cunoscută sub numele de ”Săptămână falleră”. Este perioada cea mai intensă și plină de manifestări, ritmul de desfășurare devenind tot mai alert.

În dimineața zilei de 15 martie, toate organizațiile finalizează fallas-urile infántile montând ninot-ul adus cu o zi înainte din expoziție. Terminarea monumentelor este obligatorie pentru că este ziua în care juriul Consiliului Central Faller le vizionează pentru acordarea premiilor fallas-urilor pentru copii la toate categoriile.

Ziua de 16 are aceeași semnificație pentru fallas-urile adulțilori. Este ziua finalizării lor, când juriul trece să le inspecteze în vederea acordării premiilor.

Spre exemplu, anul acesta Falla ”Convent Jerusalim Matematico-Marzal” a avut ca temă ”Frumoasa și bestia”, o alegorie pentru relația dintre Spania și Catalunia. În cadrul monumentului au fost reprezentate personajele cunoscutelor desene animate, alăturându-li-se personalități politice și publice sub diverse reprezentări. Monumentele pentru adulți au între 20 și 30m înălțime, putând chiar depăși aceste dimensiuni, au multe personaje și în general se desfășoară pe o suprafață rotundă. Cele pentru copii, de obicei nu depășesc 4m înălțime, iar temele lor au scop educativ. Anul acesta Falla infántil ”Plaza del Pilar” a avut ca subiect fructele și importanța lor asupra sănătății.

Un statut aparte îl are falla municipală. Ea aparține primăriei și nu face parte din concurs. Prin tradiție, este cea mai înaltă (anul acesta a avut 26m) și este incendiată ultima.

În dimineața celei de-a 17 zi, organizațiile fallere merg în paradă în Piața Primăriei pentru ridicarea premiilor. Orașul este străbătut de grupuri de falleri îmbrăcați în costume tradiționale însoțiți de fanfare. Categoriile de premii sunt numeroase în funcție de valoarea bugetului investit în ridicarea monumentului. Cea mai importantă este Secțiunea specială, aici intrând monumentele care au costat mai mult de 80.000 euro. De obicei, din această categorie fac parte fallas-urile cele mai impresionante.

Premiile acordate sunt simbolice și onorifice, valoarea lor nu acoperă cheltuielile făcute cu ridicarea monumentului. La nivelul anului 2017, premiul cel mare pentru falla adulți a fost de 3500 euro. Anul acesta costurile monumentelor pentru adulți au variat între 95.000 euro (Falla Reino de Valencia-Duque de Calabria) și 230.000 euro (Falla Convento Jerusalén-Matemático Marzal).
Până pe 19 martie, ultima zi a festivității, toate monumentele sunt deschise publicului spre vizitare.

Cel mai important act al ”Săptămânii fallere” și probabil cel mai emoționant pentru participanții activi este depunerea ofrandei la Fecioara celor Defavorizați, patroana orașului Valencia. ”Ofrenda de la Virgen”, expresie a religiozității și devotamentului, este o manifestare plină de eleganță și grandoare. Ritualul constă în trecerea prin fața ”statuii” Fecioarei și depunerea unui buchet de flori. Înaintea datei de 17, în Plaza de la Virgen (Piața Fecioarei) se ridică un cofraj ce reprezintă Fecioara cu pruncul în brațe. Chipul ei și pruncul sunt singurele părți realizate din metal și pictate. Restul corpului este făcut din lemn, într-o structură circulară, în formă de trunchi de con. Statura Fecioarei este gigantică, înălțimea cofrajului fiind între 14 și 15m. Fiecare femeie care trece prin fața cofrajului lasă drept ofrandă un buchet de flori. Acestea vor alcătui acoperemântul și mantia Fecioarei, culorile lor fiind limitate la trei: alb, roșu și roz. Consiliul Central Faller stabilește ce culoare îi revine fiecărei organizații. Pe mantie este un desen prestabilit care diferă de la an la an.

Înainte de finalul celor două zile de depunere a ofrandei, corpul Fecioarei va fi format din flori. Pe măsură ce fallerele trec prin fața ei și lasă buchetele, falleri, aflați la diverse înălțimi pe cofraj, le înfig respectând ordinea prestabilită a culorilor. Veșmântul și mantia se formează de sus în jos. Ritualul ofrandei este îndeplinit atât de reprezentanții organizațiilor fallere din orașul Valencia, cât și de cei din alte localități ale comunității. Potrivit obiceiului, membrii organizației merg pe jos, până în Plaza de la Virgen, unde are loc actul propriu-zis. Recent, din rațiuni de timp și fluidizare a traficului, s-a apelat la transportul cu autocarele, defilarea până în Plaza de la Virgen având loc din locul în care sunt lăsați, undeva în centru. Manifestarea începe la ora 16 și durează până la sfârșitul nopții. Pentru că este un eveniment care presupune participarea a peste 100.000 de falleri, a fost extins pe durata a două zile. În acest timp, până târziu în noapte, pe străzile orașului pot fi întâlnite grupuri de falleri îmbrăcați tradițional, cu copii în brațe sau în cărucioare, defilând către Plaza de la Virgen.

Ritualul focului este cel care încheie festivitatea Las Fallas. Potrivit obiceiului, toate monumentele, pentru copii și adulți, trebuie să ardă în noaptea de 19 martie. Noaptea de 18 spre 19 martie este denumită și ”Nit de la Cremà”, noaptea incendierii. Arderea monumentelor se face după un anumit program: la 22.00 se ard fallas-urile pentru copii, la miezul nopții cele pentru adulți, la 00.30 falla câștigătoare a premiului cel mare și, după un spectacol de artificii, la 1.30 vine rândul pentru falla municipal, din Piața Primăriei.

Probabil că unul dintre aspectele care intrigă în egală măsură cu arderea acestor monumente-opere de artă, îl reprezintă ridicarea și incendierea lor în spații retrânse. Nu toate locurile în care se află sunt niște piețe largi și deschise, exemplu Falla ”Plaza del Pilar” situată într-un fel de curte interioară a două clădiri, ceea ce implică prezența obligatorie a pompierilor în momentul incendierii lor. Potrivit regulamentului, cele la a căror incendiere este obligatorie prezența pompierilor trebuie să aștepte până la ora confirmată de aceștia pentru participare, situație care poate prelungi arderea unor monumente chiar și până la 3 dimineața.
”Nit de la Cremà” marchează și ultimele ore ale mandatului fallerei mayor, ale fallerei mayor infántil și ale comisiei fallere. După focul care aproape că mistuie orașul și arde tot ce a fost vechi, urmează un an în care noile organizații formate pregătesc cu bucurie o nouă ediție a Las Fallas.

Los buñuelos

O altă particularitate a sărbătorii – culinară de această dată –o reprezintă desertul specific în această perioadă, los buñuelos.

Pe durata Las Fallas, orașul se umple cu chioșcuri ambulante în care se pregătesc buñuelos, niște gogoși în al căror aluat se pune dovleac. Potrivit tradiției, se mănâncă cu ciocolată, astfel că la fiecare chioșc se văd atârnând de tavan recipiente mici și mari de plastic, pentru cine vrea să ia acasă ciocolata lichidă.

După patru zile intense și lungi, pline de culoare, flori și muzică, după o perioadă lungă în care bubuiturile petardelor acoperă vuietul orașului, Valencia își reia ritmul obișnuit.

Importanța Las Fallas

Ca orice eveniment de o asemenea amploare, efectul imediat îl reprezintă numărul de turiști, naționali și internaționali, pe care îi atrage, în ultimii ani acesta fiind în continuă creștere. Consecința cea mai importantă o reprezintă însă continuitatea tradițiilor valenciene. Prin intermediul acestei sărbători au fost păstrate meșteșuguri care altfel ar fi dispărut, unele fiind chiar adaptate tehnologiilor moderne.

Cu toate componentele sale mai mult sau mai puțin vizibile, de la muzica tradițională ce umple străzile cu sunetele inconfundabile de tabal și dolçaină, la conservarea costumelor tradiționale valenciene din sec. XVIII și XIX și trasmiterea meșteșugului fabricării lor, a accesoriilor, până la perpetuarea spiritului de comunitate și de autor colectiv, La Fallas s-a transformat într-un dinamic muzeu etnografic în aer liber. Cei care participă la crearea lui, dar și simplii turiști, sunt martori la istoria unei comunități al cărei spirit renaște an de an mai puternic din cenușa propriei creații.

Text, foto: Maria Mazilu

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*