Atena antică renaşte

Acropolele se scaldă în lumina lunii pline. Foto: Colin Dutton

Locul de baştină al democraţiei, filosofiei şi artelor dramatice – radical reamenajat pentru Jocurile Olimpice din 2004 – se bucură de o adevărată renaştere.

Mă gândesc la Atena ca la două oraşe diferite, fiecare accesibil printr-un sistem de metrou separat: vechea (1957) şi noua reţea (2000). Vechea linie de metrou începe în Kifissia, trece pe sub Atena şi iese în străvechiul port Pireu. Majoritatea călătorilor de pe acest traseu sunt din clasa muncitoare, deci decorul e mai prozaic şi ai mai multe şanse să fii surprins. Astăzi văd un ţigănuş cântând la o mică bouzouki.
Ies la o staţie de lângă strada Athinas şi merg pe jos către Plaka, o piaţă permanentă, cu note exotice: pe drum, vânzătorii te îmbie cu săculeţi cu fistic şi felii albe de cocos, în formă de bărcuţe. Undeva în mijlocul străzii Athinas mă opresc şi-mi ridic privirea. Aproape că simt cum mi se face pielea de găină. Iat-o!
Acropole. O văd pentru prima dată. Din nou pentru prima dată. Îmi place să mă prefac că sunt un turist care nu a mai fost niciodată aici. Monumentul este uneori cenuşiu, alteori alb şi câteodată galben. Noaptea e portocaliu. Orice culoare ar avea, Acropole este regina oraşului.
Iau noul metrou către Piaţa Constituţiei, mai jos de clădirea Parlamentului. Pasagerii acestei linii vorbesc în şoaptă. În boxe se aude muzica lui Vivaldi. Podelele de granit strălucesc de curăţenie. Trăiesc experienţa celeilalte Atene, cea ridicată pentru Jocurile Olimpice din 2004.
Această Atenă a construit noul Muzeu Acropole, a modernizat Muzeul de Numismatică şi a unificat cele mai importante situri arheologice ale oraşului, astfel încât să fie accesibile mergând numai pe jos.
Turul meu începe peste drum de Arcul lui Hadrian, în vechiul oraş Plaka, continuă în jos pe Psiri, cu nesfârşitele sale taverne şi restaurante – şi, în funcţie de direcţia în care mă întorc, capătul este fie în fosta zonă industrială Gazi, acum renovată, dar păstrând toate elementele vechi, fie în Monastiraki, cu bizarul său bazar.
Cele două Atene ale epocii moderne se întâlnesc, în sfârşit, în staţia de metrou din Piaţa Syntagma, unde sunt expuse descoperirile arheologice din timpul lucrărilor de construcţie.
Coborând cu scara rulantă în adâncurile pământului, observ nişte turişti ezitând în faţa acestor trepte mişcătoare. Îmi dau seama că e prima dată când văd o scară rulantă. Îngrijoraţi să nu-şi prindă picioarele în dinţii de metal, unii sar pe scară de la distanţă. Doi aleg însă treptele, respectând metodele tradiţionale.

Text: Nicholas Papandreou

Pe scurt

  • Aşezare: Pe coasta extrem-sudică a Peninsulei Balcanice
  • Suprafaţă: 427 kmp
  • Populaţie: 789.000 (în oraş), 3,2 milioane (în metropolă)
  • Întemeiat: Aproximativ în anul 3000 î.H.
  • Limba: Greacă
  • Notabil: Atena a fost locul de naştere al lui Sofocle şi Pericle. Aici au funcţionat Academia lui Platon şi Lyceum-ul lui Aristotel. În 1896, aici s-au organizat primele Jocuri Olimpice moderne. Oraşul se laudă cu 148 de scene de teatru – mai multe decât oricare alt oraş din lume. Noul Muzeu Acropolis găzduieşte peste 3.500 de opere de artă antice.

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic Traveler, Vara 2010)

Galerie de imagini:



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*