Schiaţi şi în Carpaţi

Panorama maiestuoasă a Bucegilor, de pe vârful Clăbucet-Plecare. Foto: Oana Jinga

Întâlnirile cu pârtiile de la noi pot fi uimitoare sau din contra; e o chestiune de noroc până la urmă.

Sunteţi dat în consemn la frontieră, v-a convins frunzuliţa Elenei Udrea, vreţi să vă împrospătaţi dorinţa de merge în Austria – iată câteva motive pentru a alege o variantă  locală de schi. Dar sunt şi raţiuni mai temeinice: aveţi la dispoziţie doar un weekend, sunteţi începător, aveţi nostalgia locurilor familiare…

Adevărul este că am rămas în urma Europei şi la acest capitol, după noi or fi doar Malta şi Grecia. În plus, zăpada e mai capricioasă, se întâmplă să vină pe la sfârşitul vacanţei de iarnă, când nu mai are nimeni nevoie de ea. Ca accesibilitate, perioada ideală e, de fapt, când nu e zăpadă, pentru că numai atunci nu apar acele cumplite probleme de trafic pe Valea Prahovei şi alte şosele montane. Pârtiile sunt cam scurtuţe, lung este în schimb timpul de aşteptare la teleschi, mai ales când cete vesele de hăndrălăi ţi se bagă în faţă.

Şi totuşi…

Când cobori de la Babele spre Peştera, alunecând în imensul amfiteatru al Văii Ialomiţei printre munţii bătrâni, simţi că te naşti din nou. De neuitat rămân slalomurile printre pâlcurile de brazi de la Arieşeni sau Straja, ori coborârile pe Sulinar, la Poiana Braşov.   Sau ce bucurie ai ca înainte să iei startul de la Clăbucet-plecare să admiri spectacolul abruptului Bucegilor, parcă cioplit în bronz…

Iar cînd, înfrigurat şi flămând, ajungi la baza pârtiei, unde, dacă nu acasă, poţi tu mânca un mic sau bea o ţuică fiartă? Fie pârtia cât de rea…

Hai deci să trecem în revistă ABC-ul pârtiilor din România.

Coborând domol, fără nicio grabă, în timp ce vântul vâjâie şi îngheaţă totul în jur. Foto: Gigi Fraţilă

Arieşeni

Se află în Țara Moţilor, la 950 m altitudine, pe şoseaua ce leagă Alba şi Câmpeni de Oradea. Pârtia, recent omologată, are o suprafaţă de 4 hectare şi coborâri cu grad diferit de dificultate. O alta se va inaugura curând. Pensiuni, centre de închiriere echipament. Vârtop e lungă de 1000 m, cu 220 m denivelare şi nocturnă. Teleschi 770 persoane/oră, 5 lei, orar 9-22.

Azuga

Nu face numai celebra bere, dar are şi o pistă de schi la 950 m. Pârtie bună, cu sezon decembrie-martie, omologată de FIS. Sorica are 2.100 m lungime, 560 m denivelare, zăpadă artificială, nocturnă. Printre instalaţiile de transport pe cablu care se regăsesc în Azuga se numără: telegondololă, telescaun, teleschi, miniteleschi, babysky. Preţul unei călătorii dus-întors cu gondola este de 25 de lei pentru adulţi şi 15 lei pentru copii. Închirierea unui set complet de schi este aproximativ 40 de lei.

Băişoara

Pârtia cea mai apropiată de Cluj, la numai 50 de kilometri. Cam aglomerată în weekend. Sezon de 4 luni, 1.200 m lungime, nocturnă, teleschi 4 lei, 9-17.

Bâlea Lac

Făgăraşul te întâmpină cu creste severe, cu adevărat alpine. Bâlea Lac se află la 2.034 m. Hotel de Gheaţă, dar altfel, facilităţi de cazare cam puţine. Schi de agrement se face pe lângă cabană sau pe traseul de 14 km al şoselei. Pe scocul Bâlea, până la cascadă există posibilităţi de schi extrem. E zona ideală pentru schi de primăvară, printre brânduşe, unde te duci între două partide timpurii de mare. De la Bâlea Cascadă la Bâlea Lac, telecabină 3.800 m, 9 lei un drum. Şi, trebuie s-o spunem, în Valea Bâlea există risc mărit de avalanşe.

Borşa

Staţiune din Maramureş, la poalele Munţilor Rodnei, la 850 m. Frig, zăpadă, aşadar sezon până în aprilie.

Pentru cei interesaţi, precizăm că aici se află o trambulină naturală de 50 de metri. Cele patru pârtii au diferenţe de nivel bune, în timp ce pentru schiorii adevăraţi există pârtia Olimpică, de 3.000 m lungime şi 650 m denivelare, aproape un regal când e zăpadă neîncepută. Teleschi şi telescaun: Brădet, Puzdrele, Poiana Ştiol, Vf. Ştiol.

Bran

Are o privelişte elveţiană, cu panoramă spre Bucegi şi Piatra Craiului. Au fost recent inaugurate două pârtii, de nivel uşor şi mediu, cu teleschi. Puţine, faţă de puzderia de pensiuni.

Buşteni

Staţiune unde vine muntele peste tine. Sezon până în aprilie, pârtii pentru începători, avansaţi şi locuri bune pentru schiul extrem. Babele-Peştera, deservită de telecabină, are 3.000 m lungime şi 600 m denivelare. Pârtia Calinderu are 300 m denivelare şi e lungă de 1.200 m; zăpadă artificială şi nocturnă. Se poate schia şi pe pârtiile Gura Diham, Babele, Piatra Arsă, Silva, care sunt uşoare, sau pe Boncu, Omu, Caraiman, Valea Cerbului, cu nivel mare de dificultate.

Cârlibaba

La 36 km de Vatra Dornei ai parte de o surpriză plăcută: o pârtie de 1.600 m lungime, 207 m denivelare, deservită de două teleschiuri. E bine să ai maşină şi să-ţi rezervi cazarea din timp.

Cavnic

Staţiunea Cavnic îţi oferă pârtii de schi cu toate gradele de dificultate: Roata, pe o lungime cumulată de 6 km, deschisă în fiecare sezon – de regulă, timp de cinci luni – şi Icoana. Din 2009, pârtia „Roata 1“ are şi instalaţie nocturnă.

Harghita-Băi

Din cauza iernilor geroase, sunt ani în care zăpada se menţine peste 160 de zile. Câteva pârtii uşoare, cu schilifturi, două centre de închiriere, pistă de snowboard cu 5 trambuline – e cât se poate de civilizat.

Izvorul Mureşului

Staţiune de iarnă, cu o pârtie de 600 m lungime, teleschi cu 15 lei pe zi.

Mogoşa

În Munţii Gutâi, are o lungime de 2200 m şi o denivelare de 520 m. Grad de dificultate mare, cu teleschi la 500 m şi telescaun la 1500 m. În weekend e rost de coadă.

Muntele Mic

Mini-staţiune aflată  la 1525 m în Munţii }arcu, are zăpadă peste 5 luni pe an, cadru natural frumos, e preferată de timişoreni. Pârtia Nordică are 1400 m, pista Valea Soarelui 1500 m, ambele au teleschi.

Păltiniş

Considerată cea mai veche (1894) şi mai înaltă (1450 m) staţiune montană. Cele 7 pârtii, cu lungimi ce variază între 5000 m (schi-fond) şi 450 m cu denivelări de maximum 240 m, sunt deservite de telescaun şi teleschi. E loc preferat de sibieni.

Parâng

Staţiune în plină dezvoltare, cu iz de parvenitism, lângă Petroşani, are pârtii de nivel mediu, lungi de 1100 m, dar şi 2400 şi 2500 m, cu teleschi şi telescaun.

Poiana Braşov

Postăvarul e un munte mic, dar voinic. Aşa se face că poiana aflată la poalele sale nordice, lângă Braşov, la 1000 m altitudine, a căpătat cea mai mare faimă, cu 9 pârtii, de la uşor la greu. Unele sunt deservite de telecabină şi telegondolă, altele de teleschi. Are, bineînţeles, zăpadă artificială şi nocturnă. Pârtia Lupului, dificilă, are 2860 m lungime şi 775 m  denivelare, iar Sulinarul, ceva mai uşor, are 2440 m lungime şi 645 m denivelare.

Drumul Roşu, pentru începători, are 4600 m lungime şi este în curs de îmbunătăţire. O altă pistă se va da în folosinţă din Postăvaru spre Valea Râşnoavei, făcând legătura cu telegondola din Poiană.

Predeal

Staţiune cu faimă internaţională, aflată la 1100 m. Dispune de 9 pârtii, diferite ca dificultate. Pârtiile Cocoş, Clăbucet-plecare şi sub Teleferic au denivelări de circa 400 m şi lungimi de 2250-1200 m. Clăbucet Şcoală şi Clăbucet Sosire sunt ideale pentru începători. Apropiate de gară, cu diverse facilităţi: telescaun, teleschi, nocturnă, zăpadă artificală. Pârtii uşoare găseşti la Cioplea, Gârbova şi Trei Brazi. Se va finaliza o legătură între Clăbucet- plecare şi Gârbova. Superb, scump, capricios climatic.

Rânca

În Munţii Parâng, de 700 m lungime, cu nivel mediu şi teleschi.

Semenic

Alt loc preferat de timişoreni. Are câteva pârtii: Crucea de Brazi şi Semenic, cu denivelări moderate, Goznuţa este grea. Ultimele au teleschi. Există şi pârtii de slalom uriaş şi slalom special.

Sinaia

Staţiune vestită, ofertă turistică bogată şi cu instalaţii de transport pe cablu. În rândul pârtiilor cu o dificultate uşoară se numără Valea Soarelui, cu o lungime de 1180 m, Drumul Vechi de 5000 m, Poiana Stânii Regale cu 250 m. Pârtiile cu dificultate medie sunt Drumul de Vară şi Vânturiş, iar cele cu dificultate mare – Carp, cu o lun­gime de 2500 m, Papagal şi Valea Mioriţei.

Stâna de Vale

În inima Apusenilor, deci cam departe de localităţi, găsiţi o pârtie cu teleschi, de 550 m, cu 80 m denivelare. În pauze vă răcoriţi cu Izvorul Minunilor, aflat în patria lui.

Straja

Într-un decor alpin sălbatic şi atrăgător, minerii din Valea Jiului au amenajat câteva pârtii foarte bune: Comexim, uşor, 650 m, Platoul Constantinescu, uşor, 1742 m, Platoul Soarelui, lung de 700 m. Ai şi slalom special cu nocturnă, greu, şi slalom uriaş, mediu. Toate au teleschi. Straja e renumită pentru preţurile decente şi prin lipsa aglomeraţiei.

 

Alte pârtii se află la Izvoare, lângă Baia Mare, în staţiunea Sovata, la Cheile Buţii şi Râuşor în Retezat, Durău, la poalele Ceahlăului, Fântânele, în Apuseni, Gura Râului, în Haţeg, Feleac, în Cluj… Şi or mai fi, dar cine le-o mai şti?

 

Adevărul este că suntem încă în perioada de pionierat, nu am îmblânzit iarna cum se cuvine: unde e mai aproape şi mai la îndemână e aglomerat şi devine automat periculos, unde e mai sălbatic nu ştii la ce să te aştepţi. Nimeni nu-ţi asigură bunăstarea schiurilor, aşa că cel mai bine ar fi să le închiriezi, pentru că plugurile şi tunurile de zăpadă nu prea sperie gheaţa şi pietrele. Aici e bine pentru că este mereu aproape de casă şi pentru că, dacă te rogi cu pioşenie înainte, s-ar putea să ningă mult şi bine.

 

Text: Andreea Dănescu



5 Comments

  1. Imi pare sincer rau dar Romania la ora actuala nu este o atractia pentru mine la capitolul partii de schi. Nu are cum sa fie mai ales daca ai schiat in Austria sau Franta. Iar cat priveste preturile pentru teleschi in Romania sunt exagerate, exagerate, exagerate, exagerate,exagerate, exagerate,exagerate, exagerate,exagerate, exagerate, la ce conditii sunt,

    Faptul ca suntem cu mult in urma statiunilor de munte din vestul Europei nu ma mira. Dar ce ma uimeste este cat de necivilizati suntem pe partii, la asteptare la teleschi si multe altele.

  2. Am Schiat pe partia Kalinderu in Busteni. Placut pentru nivelul meu, singurul lucru cu care nu ma pot obisnui este lipsa de civilizatie de la coada formata la telescaun, dar asta e, fie partia cat de rea… . Inca nu am avut norocul sa schiez in Vestul Europei asa ca nu pot sa-mi dau cu parerea.

  3. In Azuga mai exista o partie, Cazacu. Pe aceasta partie o cartela de 40 lei (30 puncte) reprezinta 10 urcari cu teleski-ul, respectiv 30 urcari cu baby-ski-ul, din cate imi amintesc preturile sunt similare la Sorica ( pe zona de teleski Cazacu nu se poate intra cu snowboardul, iar pe Sorica da)
    Deasemenea 5 urcari cu telegondola costa 80 lei (este mai convenabil la cartelele cu mai multe urcari). Exista si abonament de o zi si abonament de 3 ore. De la telegondola se poate cobora pe Sorica (2100 m) sau pe Cazacu (oficial neamenajata). Cazacu e ceva mai scurta decat Sorica, dar mai dificila, diferenta de nivel fiind un pic mai mare).

  4. as fi curioasa sa aflu de ce comentariul meu nu a fost publicat desi oferea informatii concrete si de actualitate referitor a cateva partii… poate primesc un raspuns de la administrator?

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*