Destinaţii de top

Vizitatorii se înghesuie să urce pe un altar, în oraşul antic ANGKOR, un sit inclus în Patrimoniul Mondial al UNESCO şi devenit motorul economic al Cambodgiei propulsate de turism. În întreaga lume paşii miilor de turişti care vizitează diverse ruine tocesc pietrele care au rezistat epoci de-a rândul. În contextul în care ţările care speră să atragă turismul în masă caută să ajungă pe şi mai multe liste ale Patrimoniului UNESCO, unii observatori se întreabă dacă nu cumva acest statut mult râvnit dăunează unui sit mai mult decât îl ajută.

Cum se descurcă 94 de situri din Patrimoniul Mondial al UNESCO?

Juriul nostru evaluează starea locurilor a căror principală atracţie este un sit înscris pe Lista Patrimoniului Mondial, monitorizată de către UNESCO. Unele locuri o duc binişor; altele au de suferit din cauza poluării, administrării defectuoase, dezvoltării excesive – şi poate chiar din cauza faptului că au fost adăugate pe această listă.

Scorul destinaţiilor

Patrimoniul Mondial al UNESCO sub lupă

În 1973, când a fost semnată Convenţia Patrimoniului Mondial al UNESCO, ideea era ca recunoaşterea globală să încurajeze protejarea celor mai frumoase situri naturale şi culturale ale lumii. UNESCO (Organizaţia Mondială pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) avea să administreze acest program, în care diverse ţări puteau să ceară ca un sit al lor să fie înscris pe Lista Patrimoniului Mondial, dacă era protejat şi avea „o valoare universală remarcabilă“. Traficul turistic nici măcar nu făcea parte din această ecuaţie. Acum face. Dacă privim o destinaţie în ansamblu – situl propriu-zis, plus regiunea învecinată –, felul cum este gestionată activitatea turistică o poate proteja sau degrada adesea mai mult decât oricare alt factor.
Patrimoniul Mondial al UNESCO s-a bucurat de popularitate. Acum include 851 de situri. Pentru a vedea cum se descurcă unele dintre aceste locuri, TRAVELER şi Centrul National Geographic pentru Destinaţii Durabile, împreună cu Universitatea George Washington, au derulat al treilea sondaj intitulat „Scorul destinaţiilor“. Un juriu format din 419 experţi în turism durabil şi administrare de situri au evaluat 94 de  destinaţii din Patrimoniul Mondial al UNESCO.
O treime din aceste locuri apăreau în primul nostru studiu, derulat la sfârşitul lui 2003. În mare parte, scorul lor s-a modificat doar puţin, însă există şi câteva care au suferit schimbări dramatice. Insulele Galapagos şi reciful din Belize au scăzut dramatic; St. Petersburg şi Guanajuato au crescut considerabil. În multe locuri, taxele turistice contribuie la întreţinerea siturilor istorice. Dar, în altele, ca, de pildă, în Angkor, turismul evoluează într-o spirală dementă, scăpată de sub control. Iar în Galapagos, tradiţia unui turism inteligent, sensibil, care a contribuit ani de zile la protejarea insulelor, este acum în pericol.
Punctajele prezentate mai jos, bazate pe o scară de la 1 la 100, reflectă opiniile experţilor, explicitate de remarci reprezentative. Pentru a le asigura integritatea, experţii au făcut aceste comentarii păstrându-şi anonimatul.

Cele mai bine cotate destinaţii

Aflate în stare excelentă, bine administrate, cu perspective şi susţinere locală: o minunată experienţă de călătorie.

1. NORVEGIA: Fiordurile West (Punctaj: 87) Incluse pe listă abia anul trecut, Geirangerfjord şi Nærøyfjord au câştigat Norvegiei încă un loc fruntaş în cadrul acestui studiu. (Regiunea „Fiordurilor norvegiene“, ca întreg, a câştigat locul întâi, cu 82 de puncte, în 2004.) În ciuda unor vase de croazieră care se cam înghesuie la Geiranger în toiul verii, entuziasmul juriului rămâne neştirbit: „Când navighezi prin Geirangerfjord, trăieşti o experienţă uluitoare, complet naturală – ziduri de canion abrupte, stâncoase, uriaşe, cascade nesfârşite.“
2. SPANIA: Alhambra: Granada medievală (Punctaj: 81) Cândva neplăcut de înţesată, fortăreaţa maură ocupă acum o poziţie bună pentru administrarea „mult îmbunătăţită“ a mediei de aproximativ 7.000 de vizitatori pe zi. Cetatea sa medievală, Granada, „îşi păstrează caracterul istoric, cu agitaţia mulţimii şi activităţile comerciale“.
2. FRANŢA: Vezelay (Punctaj: 81) Acest aşezământ monastic, dealul pe care se ridică şi pitorescul orăşel de la poalele sale evocă Burgundia secolului al-XII-lea. „Foarte atrăgător prin estetică şi integritate culturală.“
3. NOUA ZEELANDĂ: Te Wahipounamu (Punctaj: 80) Acest ditamai cuvânt din limba maori este termenul colectiv care denumeşte parcurile  naţionale din vestul Insulei de Sud (Mount Cook, Fiordland, Westland). „O sălbăticie magnifică“. Localnicii contribuie la păstrarea acestui sentiment: „Nu există niciun fel de probleme cu băştinaşii în materie de protejare a zonei. Cu toţii o protejează în mod activ.“
4. MEXIC: Guanajuato (Punctaj: 79) O nestemată istorică a zonei centrale din Mexic, acest „oraş fermecător, paşnic şi ospitalier“, cu arhitectură colonialistă şi străduţe înguste, în pantă abruptă, a făcut un salt de 11 puncte din 2004, datorită unor lucrări de îngrijire cum ar fi „pavajul refăcut în stil tradiţional“. „Interesant din punct de vedere cultural şi istoric, multe evenimente, muzee bune.“ „Nu vezi prea mulţi gringo.“
4. SPANIA: Cordoba (Punctaj: 79) Elementul principal de atracţie al acestui orăşel medieval este o moschee bine păstrată, transformată în catedrală, care „reprezintă un vârf al civilizaţiei islamice şi o perioadă de toleranţă religioasă neobişnuită.“ „Frumuseţea decorului, cu fluviul şi colinele unduitoare acoperite de livezi de măslini, face vizitatorul să trăiască o experienţă extraordinară. Hanurile şi restaurantele sunt în armonie cu moscheea.“
5. MAREA BRITANIE: Oraşul Bath (Punctaj: 78) Această „rezervaţie bine conservată de arhitectură georgiană“, „numită astfel după băile sale romane“, primeşte punctaj foarte mare pentru felul cum este păstrată, chiar dacă are un număr excesiv de vizitatori.
5. PORTUGALIA: Evora (Punctaj: 78) „Totul este minunat în  evora.“ Acest oraş medieval şi renascentist, înconjurat de ziduri, reprezintă un model pentru districtele istorice din oricare parte a lumii.

Destinaţii care se descurcă binişor

Există aici câteva probleme rezolvabile, dar localnicii şi siturile laolaltă oferă un anumit simţ al locului.

6. AUSTRIA: Centrul istoric din Salzburg (Punctaj: 77) Clădirile arată bine, atmosfera este autentică, turismul nu îţi sare în ochi. O mică problemă: „Mozart este supracomercializat.“
6. FRANŢA: Versailles (Punctaj: 77) Palatul şi grădinile încă arată splendid, dar în momentele de vârf, interiorul se poate transforma într-o „grădină zoologică populată de turişti care se luptă.“
6. CANADA: Vechiul oraş Quebec (Punctaj: 77) „Localnicii sunt pe deplin implicaţi, mâncarea e uluitoare; o locaţie absolut sigură, cu locuri de cazare în clădiri istorice, pe măsura a diverse bugete şi cu un caracter total aparte.“ Şi alţii sunt de acord, deşi cohortele de vizitatori pot să diminueze meritele locului.
6. ITALIA: Siena (Punctaj: 77) În ciuda mulţimilor uriaşe care se adună aici vara, această cetate istorică îşi păstrează atât caracterul, cât şi locuitorii italieni.
7. BELGIA: Centrul istoric din Bruges (Punctaj: 76) „Conservare arhitectonică şi de caracter la cote excelente“, dar există „hoarde de turişti care vin zi de zi.“
7. ELVEŢIA: Regiunea Jungfrau-Aletsch-Bietschhorn (Punctaj: 76) Alpii frumoşi, peisaje bine întreţinute. Trenurile electrice fac ca maşinile să nu copleşească această zonă populară, dar încălzirea globală ameninţă gheţarii.
7. FRANŢA: Malurile Senei, Paris (Punctaj: 76) Un sit din Patrimoniul UNESCO care întruchipează sufletul oraşului. „Mâncare remarcabilă, oameni pitoreşti şi experienţe în materie de artă şi arhitectură.“
8. FRANŢA: Valea Loirei (Punctaj: 75) În mijlocul castelelor care sunt „mândria francezilor“, localnicii
încă servesc mâncăruri şi vinuri autentice.
8. FRANŢA: Avignon-ul istoric (Punctaj: 75) „Energic, plin de oameni şi antrenant“; tacâmul complet, plus un palat papal şi un extraordinar festival de vară.
8. ITALIA: Assisi (Punctaj: 75) Lucrările de reparaţii şi restaurări de după cutremur s-au finalizat. Frumos, dar caracterul local riscă să fie copleşit de turism.
8. AUSTRALIA: Uluru (Stânca Ayers) (Punctaj: 75) Bine administrată, cu informaţii solide şi o doză de ironie: „Simţi că înţelegi cultura într-o manieră fie şi superficială, după ce încalci dorinţa aceleiaşi culturi şi te caţeri pe stâncă.“ Oraşul-staţiune care joacă rolul de poartă de intrare spre acest sit este „destul de urât, cu muzică nepotrivit de zgomotoasă şi restaurante fast food“.
9. JAPONIA: Vechiul Kyoto (Punctaj: 74) „O continuă ocazie de a face fotografii, o încântare pentru ochi şi spirit deopotrivă.“ Altarele se iau la întrecere cu clădirile urbane moderne.
9. GERMANIA: Valea Superioară a Rinului Mijlociu (Punctaj: 74) Peisajul istoric câştigă epitetul „frumos“ din partea unui membru al juriului, însă altul îl consideră „plicticos“.
10. NORVEGIA: Bryggen, Bergen (Punctaj: 73) Clădirile de lemn hanseatice din zona cheiului transformă acest loc într-unul dintre „cele mai bine administrate situri urbane din lume“.
10. GRECIA: Delfi (Punctaj: 73) Clădiri antice bine întreţinute. „Livezile şi versanţii muntoşi prezintă puţine semne de degradare.“ Oraşul poate părea oarecare.
10. CANADA/SUA: Parcurile Waterton-Glacier, Alberta/Montana (Punctaj: 73) „Un loc frumos, un sit emblematic pentru Munţii Stâncoşi.“ Dar gheţarii suferă din cauza încălzirii globale, iar zona rurală – din cauza noilor localităţi care apar: „Fermele din apropierea parcului perturbă mişcarea animalelor.“
10. POLONIA: Cracovia (Punctaj: 73) Oraşul medieval se bucură de cronici excelente, mai puţin în ceea ce priveşte supraaglomeraţia turistică şi „afişele din piaţa principală. Oribile!“
11. AUSTRALIA: Greater Blue Mountains (Punctaj: 72) „Defileuri, cascade, păduri imense de eucalipt“ la vest de Sydney. Un sit bine administrat, dar ameninţat de un coridor de aşezări, „în continuă creştere“.
11. ITALIA: Coasta Amalfi (Punctaj: 72) „Protejarea şi conservarea acestui peisaj superb s-au bucurat de un remarcabil succes.“ Aglomerat vara, cu blocaje de trafic serioase.
12. UNGARIA: Budapesta (Punctaj: 71) Cartierul cu Castelul Buda, malurile Dunării şi Bulevardul Andrassy alcătuiesc „un sofisticat peisaj urban“. „Zona complexă“ are nevoie de eforturi mai susţinute de administrare şi informare, pentru vizitatorii străini.
12. BRAZILIA: Pantanal (Punctaj: 71) Această minunată zonă mlăştinoasă este o combinaţie rară de „ferme de vite şi viaţă sălbatică“. Pantaneiros trebuie să lupte împotriva acumulării de aluviuni.
13. ITALIA: Regiunea Cinque Terre (Punctaj: 70) „Un excelent exemplu de protejare a peisajului italian“, satele de pe coasta cu contururi neregulate oferă „mai multe elemente spectaculoase: privelişti, porturi, zone de plimbare, locuri unde se mănâncă“.
13. MAREA BRITANIE: Coasta Jurassic (Punctaj: 70) Pe coasta plină de fosile din Dorset şi estul Devon-ului, comunităţile ajută la organizarea unor „centre pentru vizitatori neobişnuit de eficiente“. Urbanizarea reprezintă o ameninţare.
14. SUA: Zona istorică din San Juan, Puerto Rico (Punctaj: 69) „Ocazii minunate pentru fotografii, mâncare, muzică şi culoare locală“, dar unii membri ai juriului văd aici „paradisul fleacurilor“, într-o „combinaţie de vase de croazieră turistice şi shopping mall-uri“.
14. ISRAEL: Masada (Punctaj: 69) Situl ultimei rezistenţe a israeliţilor împotriva Romei priveşte către o Mare Moartă tot mai mică. Bine îngrijit, deşi foarte turistic.
14. CHILE: Rapa Nui (Insula Paştelui) (Punctaj: 69) „Moais (statuile) sunt bine conservate“, izolarea locaţiei împiedică acumularea unor mulţimi mari de vizitatori, dar situl ar putea avea „de suferit din cauza propunerii ca aici să apară cazinouri“.
14. MEXIC: Oaxaca şi Monte Alban (Punctaj: 69) Cultură vie, arheologie, situri istorice care rezistă unui număr tot mai mare de turişti.
15. CROAŢIA: Dubrovnik (Punctaj: 68) Deşi încă este „o poveste clasică de succes a lucrărilor de restaurare“, oraşul-fortăreaţă a scăzut uşor ca punctaj faţă de 2004, din cauza temerilor tot mai mari ale juriului referitoare la „numărul excesiv de vizitatori, în special când sosesc mai multe vase de croazieră“.
15. LETONIA: Riga (Punctaj: 68) Centru vioi în mijlocul faţadelor istorice art nouveau. Apar diverse marcaje urâte, pe măsură ce turismul prosperă.
15. SIRIA: Alep (Punctaj: 68) „Oraşul vechi, castelul, piaţa şi moscheea formează un decor fabulos.“ Oraşul autentic însă aduce cu sine „trafic excesiv, aer poluat şi gunoaie“.

Destinaţii cotate aşa şi aşa

Administrarea fiecăruia dintre aceste locuri este o combinaţie de succese şi motive de îngrijorare.

16. INDIA: Peşterile Ellora şi Ajanta (Punctaj: 67) Sculpturile din Ellora şi picturile din Ajanta „au de câştigat de pe urma îmbunătăţirii recente a administrării sitului“, dar nu afli prea multe despre rolul lor în istoria religioasă şi despre peisajul rural local.
16. AFRICA DE SUD: Regiunea Cape Floral (Punctaj: 67) Un decor natural minunat, grădini botanice înflorite primăvara şi Parcul Naţional Muntele Table, „superb administrat“, se luptă cu specii invazive, încălzirea globală şi oraşele de lângă Cape Town, cu grad ridicat de infracţionalitate.
16. RUSIA: St. Petersburg (Punctaj: 67) Kilometri întregi de „palate, poduri, biserici şi canale“ au mai câştigat oraşului 11 puncte, din 2004 încoace. „Întregul centru istoric pare să fie în curs de restaurare.“ După 50 de ani de neglijare, oraşul pare, în ochii multor membri ai juriului, „să fi intrat pe drumul cel bun, deşi mai sunt încă multe de făcut.“
17. CHINA: Mausoleul Împăratului Qin, Xian (Punctaj: 66) Războinicii de teracotă sunt acum bine conservaţi şi vizitaţi din greu. „Ca sit turistic de masă, funcţionează foarte bine“, insistă unul dintre membrii juriului, însă mulţi nu sunt de acord. „Un parc tematic cu ceva arheologie, în mijlocul unei mări de beton.“
17. SPANIA: Toledo (Punctaj: 66) Cetatea istorică se bucură de laude pentru clădirile sale restaurate sau reconstruite, dar „este un loc devenit excesiv de comercial, care face turistul să se simtă de parcă ar fi într-un shopping mall al istoriei“.
17. ARGENTINA: Peninsula Valdes (Punctaj: 66) „Acest Serengeti maritim are cabane eco-logice bune şi se bucură de sprijin la nivel local, însă balenele şi pinguinii săi au acum parte de 175.000 de vizitatori pe an“.
17. SRI LANKA: Polonnaruwa, Sigiriya şi Dambulla (Punctaj: 66) „Triunghiul cultural“ al ţării, format dintr-un sit religios şi două arheologice, este „subdezvoltat“ pentru vizitatori. „O prezentare foarte săracă a unor situri cu adevărat minunate.“
18. REPUBLICA CEHĂ: Praga istorică (Punctaj: 65) Aici, părerile sunt clar împărţite – de la „atât de înţesat de turişti, încât nu sunt convins că merită vizitat“, până la „un oraş magic, care face faţă foarte bine situaţiei“.
18. GERMANIA: Zona Catedralei din Köln (Punctaj: 65) Problema: „Lucrările de reconstruire de după război lasă catedrala izolată într-o pădure de beton.“
18. ITALIA: Florenţa (Punctaj: 65) „Deşi este un oraş arhiplin de turişti, reuşeşte totuşi să îşi păstreze farmecul renascentist.“ Există un singur aspect asupra căruia membrii juriului nu reuşesc să cadă de acord: raportul farmec-înghesuială.
18. TURCIA: Cappadocia (Punctaj: 65) Membrii juriului au considerat că locuinţele şi bisericile cioplite în roca vulcanică moale din Valea Göreme sunt „bine conservate“; de asemenea, le-a plăcut modul în care hotelurile şi restaurantele adăpostite aici se pierd în peisaj. Motive de îngrijorare: turismul pe scară largă şi „roca în curs de deteriorare“, care se erodează rapid.
19. ZAMBIA: Cascada Victoria (Punctaj: 64) Partea zambiană a avut de câştigat de pe urma problemelor din Zimbabwe. Oraşul Livingstone este „plăcut“, dar „prost administrat, dacă ţinem cont de importanţa sa culturală“, cu „prea puţine informaţii despre istoria şi tradiţiile locale“.
19. AUSTRALIA: Marea Barieră de Corali (Punctaj: 64) „Administrare ecologică puternică“, impulsionată de apariţia noilor zone în care pescuitul este interzis. Încălzirea globală şi „poluarea produsă de pe continent“ rămân doi factori de ameninţare.
19. MAROC: Medina din Marakeş (Punctaj: 64) „Cei care spun poveşti sau scot dinţi“ încă
îşi fac meseria aici. Dar: „Marocul încearcă din răsputeri să atragă turismul în masă. E posibil să meargă prea departe în acest sens.“
20. GRECIA: Oraşul medieval Rhodos (Punctaj: 63) Note mari pentru conservarea clădirilor, dar scăzute pentru turismul de vară, care devine copleşitor. „Un loc atrăgător de vizitat numai în extrasezon.“
20. SUA: Pueblo de Taos, New Mexico (Punctaj: 63) Membrilor juriului le-a plăcut că amerindienii deţin controlul asupra acestui pueblo, dar nu le-a plăcut la fel de mult şi cum îl exercită: „Ai cumva sentimentul că eşti într-un muzeu, nu într-o comunitate.“ „În regiunea Taos, în general, apare «un nou tip de pitoresc», reprezentat de puncte comerciale înghesuite în case de chirpici, care acum domină peisajul.“
20. CROAŢIA: Palatul lui Diocleţian, Split (Punctaj: 63) Palatul împăratului roman „în care oamenii locuiesc, lucrează şi se căsătoresc“ găzduieşte concerte şi cafenele. Turiştii în număr prea mare reprezintă o ameninţare.
21. FRANŢA: Mont-St-Michel (Punctaj: 62) Ca şi în 2004, insula pe care se ridică mânăstirea încă aşteaptă să fie înlăturată parcarea de pe dig şi să se reducă aluviunile care se adună în golf.
21. UGANDA: Impenetrabila Pădure Bwindi (Punctaj: 62) „Remarcabila administrare a parcului naţional şi a safari-urilor printre gorile“ şi nivelul bun de implicare a localnicilor trebuie să se lupte cu „ameninţări politice şi nesiguranţa de la graniţele ţării“.
22. TANZANIA: Câmpia Serengeti (Punctaj: 61) A rămas „una dintre marile zone sălbatice ale lumii“, cu păreri împărţite asupra practicilor de safari; există anumite motive de îngrijorare referitoare la impactul şi, respectiv, avantajele aduse populaţiei de Maasai.
22. HONDURAS: Copan (Punctaj: 61) Cronici bune, dar şi critici referitoare la prezentarea sitului arheologic mayaş. La doi paşi, „Copan Ruinas a devenit un orăşel turistic foarte drăguţ, într-o notă discretă.“
22. ARGENTINA/BRAZILIA: Regiunea Iguazu (Punctaj: 61) Parcurile naţionale care adăpostesc „cea mai impresionantă cascadă din lume“ formează „o insulă de natură într-o mare de agricultură“. Zborurile cu elicopterul atrag comentarii nefavorabile.
22. PORTUGALIA: Sintra (Punctaj: 61) „Se străduieşte să facă faţă numărului zilnic de vizitatori“, însă palatele, grădinile şi zonele de pădure primesc cronici favorabile.
22. TUNISIA: Cartagina (Punctaj: 61) Situl arheologic din apropiere de Tunis este „tot mai activ dezvoltat pentru turişti“. Fără o prezentare mai bună, pare un simplu „morman de pietre vechi“.
22. BRAZILIA: Centrul Istoric Salvador (Punctaj: 61) Cartierul Pelourinho „încă se bucură de un şarm fantastic“. Note amestecate pentru clădirile istorice în stare bună, muzica live, „demonstraţiile culturale interesante“. Există însă temeri că ar putea deveni o chestie „în stil Disney“.
23. CHINA: Grădinile şi oraşul Suzhou (Punctaj: 60) „Grădinile în sine sunt bine protejate, dar devin înţesate în plin sezon.“ Zona luptă cu „dezvoltarea urbanistică inadecvată“, care a ras vechile canale, rute pentru remorcat ambarcaţiuni şi străduţe dosnice, fermecătoare.
23. SANTA LUCIA: Pitonii (Punctaj: 60) Control mai bun pe criterii ecologice, în ciuda „locaţiilor turistice urât încropite“. Sărăcia este o problemă.
23. IORDANIA: Petra (Punctaj: 60) „Zero planuri de administrare“, „prea mulţi vânzători ambulanţi“, „surse de informare sărace“. „Wadi Musa rămâne un talmeş-balmeş care se tot extinde.“ Dar chiar şi în aceste condiţii, Petra încă „te uimeşte“. Ai ocazia să interacţionezi cu beduinii, triburi nomade.
24. TANZANIA: Kilimanjaro (Punctaj: 59) Zăpezile lui se topesc, dar parcul e în formă bună, mai puţin „mormanele uriaşe de gunoaie“ care apar pe cel puţin una dintre rute.
24. BOSNIA ŞI HERŢEGOVINA: Zona Vechiului Pod din Mostar (Punctaj: 59) Simbol omagiat al unei păci nou-încheiate, podul reconstruit se ridică în mijlocul tensiunilor rămase între croaţi şi bosniaci. „Aici, turismul este un leac, nu o ameninţare.“

Destinaţii cu probleme

Zone din Patrimoniul Mondial care au probleme grave, adesea în afara siturilor propriu-zise.

25. EGIPT: Teba; Luxor (Punctaj: 58) „Construcţiile străvechi sunt spectaculoase, dar experienţa e adumbrită de tot soiul de prostii care se găsesc de vânzare.“ Şi de aglomeraţie.
25. MEXIC: Sian Ka’an şi împrejurimile (Punctaj: 58) Această pădure tropicală şi regiunea mlăştinoasă aflată la marginea Mării Caraibelor formează „un sit minunat, însă Riviera mexicană e vraişte“. Adică supraîncărcată de construcţii.
25. INDONEZIA: Borobudur (Punctaj: 58) A supravieţuit cutremurului din mai 2006, dar monumentul budist „pare să fi divorţat de ceea ce se află în jur“. Vânzătorii ambulanţi şi planurile pentru construirea unui shopping mall stârnesc critici.
26. CUBA: Vechea Havană şi fortificaţiile (Punctaj: 57) Lucrările de restaurare „de înaltă calitate“ ajută treptat la refacerea cartierului spaniol colonial, aflat în ruină. „Străzile sunt însufleţite de oameni şi muzică“, dar locul „devine cam prea turistic“; există „prostituţie şi cerşetori“.
26. TANZANIA: Oraşul de Piatră, Zanzibar (Punctaj: 57) Străduţele înguste, fermecătoare, şi „structurile istorice de coral“ sunt „în pericol să cadă pradă unei dezvoltări necorespunzătoare“. Presiuni de natură culturală adumbresc viitorul.
27. INDIA: Zonele din Agra – Taj Mahal, Fortul Agra, Fatehpur Sikri (Punctaj: 56) „Situri minunate, înconjurate de sărăcie.“ Spre deosebire de cele trei monumente bine îngrijite, oraşul Agra „pare murdar şi haotic“. De rău augur este faptul că „în comunitatea locală există resentimente faţă de cea mai preţioasă moştenire a Indiei“.
27. MAREA BRITANIE: Stonehenge (Punctaj: 56) „Ce talmeş-balmeş!“ Administrat riguros pentru numărul imens de vizitatori, „îngrădit de două artere rutiere importante“ şi complet rupt de ceea ce este în jur.
27. CHINA: Marele Zid Chinezesc (Punctaj: 56) Părerile sunt împărţite, în funcţie de segmentul la care se referă. „Stare generală bună,“ dar „este necesar ca mulţimile de turişti să fie mai bine controlate“. Vânzători enervanţi oferă „diverse mizerii produse în serie“.
28. PERU: Cusco, Machu Picchu şi Valea Sacră (Punctaj: 54) Cusco: Hoteluri amenajate în clădiri istorice, foarte potrivite. Machu Picchu este „uluitor de frumos când nu e năpădit de roiuri de turişti“. Valea Sacră e subapreciată. „Cultura locală puternică rezistă, în ciuda a tot şi a toate. Văile se degradează din punct de vedere ecologic.“
28. IERUSALIM: Oraşul vechi şi zidurile (Punctaj: 54) „Ghizii oferă informaţii cu puternică încărcătură politică.“ „Un loc plin de tensiune, misticism şi intrigi, atât istorice, cât şi actuale.“
29. GRECIA: Zona Acropolei (Punctaj: 53) Ploile acide corozive reprezintă „o ameninţare mai puternică decât turismul“. Încă este perceput ca un loc aglomerat, haotic. Dar „în ultimii ani s-au produs îmbunătăţiri substanţiale“.
29. MEXIC: Chichen Itza (Punctaj: 53) „Ameninţat de numărul excesiv de turişti, de alpinism şi de lipsa de întreţinere.“ „Ar putea folosi mai bine experienţa populaţiei locale.“
29. EGIPT: Cartierul islamic din Cairo (Punctaj: 53) „Harababură, arşiţă, praf şi haos.“ Părerile sunt împărţite, mergând de la „plin de viaţă“ până la „deplorabil“.
30. REPUBLICA DOMINICANĂ: Santo Domingo colonial (Punctaj: 52) Cartierul istoric cu „potenţial considerabil“ are nevoie de o viaţă de stradă mai animată.
30. PERU: Zona liniilor de la Nazca (Punctaj: 52) Oamenii au stricat liniile, „plimbându-se în maşini sau vehicule 4×4 prin acest deşert plin de mister“. Zona are un potenţial neexploatat.
30. CHINA: Lijiang şi Trei Râuri Paralele, Yunnan (Punctaj: 52) Autobuzele pline de turişti chinezi distrug Lijiang-ul, oraşul istoric al populaţiei Naxi şi poarta de acces spre văile pline de vegetaţie luxuriantă ale râurilor Yangtze, Mekong şi Salween. În clădiri frumos restaurate, „crescătorii de şoimi au cedat locul micilor prăvălii“. Se fac planuri pentru îndiguirea râurilor.
31. EGIPT: Piramidele, Giza (Punctaj: 50) Monumentele extraordinare intră în competiţie cu extinderea oraşului şi „uriaşele presiuni impuse de fluxul de turişti. Vânzătorii de suveniruri îţi distrag în permanenţă atenţia“.
31. VIETNAM: Golful Ha Long (Punctaj: 50) Golful plin de insuliţe de vis, din formaţiuni carstice de calcar, este pus în pericol de dezvoltarea nechibzuită a turismului.

Cele mai prost cotate destinaţii

Se află în mare pericol, din cauza mai multor tipuri de presiuni, adesea inclusiv din cauza turismului excesiv.
32. CAMBODGIA: Angkor (Punctaj: 48) Turismul în masă practicat în zona ruinelor şi dezvoltarea nestăvilită din oraşul învecinat, Siem Reap, au făcut ca punctajul mic obţinut de Angkor în 2004 să scadă cu încă 4 puncte. La un nivel foarte scăzut se află şi pânza freatică, atât de secătuită de fântânile hotelurilor încât destabilizează fundaţia ruinelor.
32. ETIOPIA: Bisericile cioplite în stâncă, Lalibela (Punctaj: 48) Note mici pentru noile acoperişuri urâte care protejează aceste biserici unice, cioplite în stâncă. „Pot fi oare găsite soluţii mai bune ?“
33. BELIZE: Reciful de corali (Punctaj: 47) Decolorarea coralului şi numărul tot mai mare de vase de croazieră au diminuat scorul acestui loc cu 11 puncte faţă de 2004. „Zona de nord este grav afectată. Nivelurile recente ale deplasărilor cu vase de croazieră sunt ridicole. San Pedro nu respectă criteriile dezvoltării durabile.“ Reciful din sud este mai puţin vizitat, dar afectat de uragane.
34. CHINA: Palatul Potala, Lhasa, Tibet (Punctaj: 46) Potala, „o adevărată minune arhitectonică a lumii“, nu mai păstrează deloc „spiritul locului, din cauza încercărilor tot mai reuşite de eradicare a culturii tibetane. Nu există pelerini în zona Jokhang. Prăvăliile cu suveniruri înlocuiesc piaţa de obiecte de cult“.
34. ITALIA: Veneţia şi laguna (Punctaj: 46) Veneţia se luptă cu clădirile care se scufundă, nivelul mării care creşte, poluarea şi depopularea. „Un loc frumos, dar care îţi dă sentimentul unui muzeu. Aici nu trăieşte nimeni, sunt doar turişti.“
35. ECUADOR: Insulele Galapagos (Punctaj: 44) Acest punctaj s-a prăbuşit dramatic de la 67, nivelul de acum mai puţin de trei ani. „Una dintre cele mai bine administrate destinaţii naturale din lume. Ghizi de ţinută mondială“, spune un membru al juriului. Dar alţii citează o listă întreagă de pericole: „specii invazive, o populaţie ilegală în creştere vertiginoasă, turism practicat în masă, braconaj marin, directori de parc ineficienţi, climat politic corupt“. Totuşi, încă nu e prea târziu: „Eforturile de conservare sunt promiţătoare. Moştenirea evoluţiei atârnă în balanţă.“
36. PANAMA: Portobelo-San Lorenzo (Punctaj: 41) Forturile spaniole „magnifice“ sunt prost
îngrijite, există la nivel local prea puţină mândrie sau interes faţă de ele.
37. NEPAL: Valea Kathmandu (Punctaj: 39) „În declin“. Urbanizarea agresivă, problemele politice, poluarea aerului şi a apei şi-au spus cuvântul. Clădiri noi de beton înconjoară vechile temple.

Patru mituri despre Patrimoniul Mondial al UNESCO

1. ONU a început totul. Ba nu. Convenţia Patrimoniului Mondial este un acord intern separat. În cadrul acestui acord, Organizaţia ONU pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) administrează programul.
2. UNESCO selecţionează siturile. UNESCO nu are autoritatea de a face acest lucru. Ţările trebuie să înainteze o cerere pentru ca un anumit sit să fie inclus pe listă. Un sit trebuie să aibă un statut credibil de protejare, de pildă, să fie un parc, o rezervaţie sau un district istoric. Consilii internaţionale oferă consultanţă membrilor Comitetului Patrimoniului Mondial cu privire la valoarea fiecărei cereri. Membrii decid dacă da sau ba. Lucrurile pot căpăta o întorsătură politică.
3. Siturile sunt sub guvernare UNESCO. Un mit perpetuat de anumite grupări anti-ONU. UNESCO nu poate trece peste suveranitatea naţională. Comitetul poate cere să includă un sit pe listă ca fiind „În pericol”, dar, chiar şi atunci, de obicei, ţara respectivă trebuie să fie de acord. Comitetul poate chiar să excludă un sit de pe listă, dar nu a făcut niciodată acest lucru. Criticii se plâng că diplomaţii se tem prea mult de furtuna politică pe care ar putea să o stârnească excluderea unui sit de pe listă.
4. Patrimoniul Mondial a fost gândit de străini. Numai parţial. De fapt, pe Patrimoniul Mondial s-ar putea scrie „Fabricat în SUA”. Americanii Joseph Fisher şi Russell Train au propus pentru prima dată combinarea siturilor culturale cu cele naturale, într-un unic program de recunoaştere la nivel global. Prima ţară care a ratificat convenţia au fost SUA. În 1995, suporteri entuziaşti din Savannah, Georgia, au încercat să evite restricţiile legale nominalizând celebrul sistem de străzi şi pieţe al oraşului, dar fără casele istorice şi graţioase, care sunt proprietăţi private. Consiliul pentru Monumente şi Situri care revizuieşte aceste aplicaţii a subliniat că un oraş istoric fără case nu prea ar mai fi cine ştie ce oraş, nu ? N-a mers.

JONATHAN B. TOURTELLOT, editor de geoturism, a scris acest articol „împreună cu 419 colaboratori”. Andrea Gough, Theresa Minogue, John Patten Wood, Hilary Noon şi alţii au contribuit la realizarea sondajului.

Despre acest sondaj

Evaluarea unei destinaţii – atât situl propriu-zis, cât şi poarta de acces către el – implică aprecierea unor aspecte subtile cum ar fi estetica sau integritatea culturală, dar şi punerea în balanţă a lucrurilor bune şi rele. Cum simplele măsurători numerice nu ar fi juste într-o asemenea misiune, am apelat la judecăţi de valoare umane, bazate pe informaţie: un juriu alcătuit din 419 experţi care au călătorit mult şi au o experienţă bogată într-o multitudine de domenii – ecologie, turism durabil, geografie, administrare de sit, fotografii de călătorie, conservare istorică şi culturi indigene, arheologie.
Am cerut membrilor juriului să evalueze doar locurile care le erau familiare, folosind şase criterii cântărite în funcţie de importanţa lor: 1) calitatea ecologică; 2) integritatea culturală şi socială; 3) condiţia clădirilor istorice şi siturilor arheologice; 4) atracţia estetică; 5) calitatea gestionării turismului şi 6) perspective de ansamblu pentru viitor. Mai întâi, experţii au formulat puncte de vedere asupra fiecărei destinaţii (prezentate anonim, pentru a le asigura obiectivitatea). După ce fiecare a citit opiniile celorlalţi – o variantă a unui instrument de cercetare numit „Tehnica Delfi” –, membrii juriului şi-au trimis scorurile finale acordate pentru modul de administrare a fiecărui sit. Rezultatul obţinut, Indicele de Administrare, este o medie între judecăţi de valoare bine informate cu privire la fiecare loc ca întreg – cu toate faţetele sale.

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic Traveler, iarna 2008)

Galerie de imagini:



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*