Voluntar în vacanţă

La fân cu voluntarii în Moşna, judeţul Sibiu. Foto: Domnica Macri

Deschide-ţi mintea către alte feluri de trai, uită de stres şi fă o cură de natură.

Luna a început deja să lumineze pe cerul albastru. Ceva mai departe, în spatele ultimei fâneţe, începe pădurea, din care se aud boncăluind cerbi şi ies din când în când căprioare, aproape ca într-o carpetă naivă. Mă aflu aici, la marginea unui sat sibian, împreună cu o voluntară din Germania, luptându-ne să întoarcem, înainte să se întunece, lucerna şi iarba cosite de pe vreo jumătate de hectar de teren. Pe păşunea de alături se aud talăngile vacilor de la ferma la care lucrăm. Fiecare furcă de fân foşneşte parfumat în liniştea serii.
Mai devreme, dimineaţa, am plivit şi am udat ardeii, sub îndrumarea Laviniei, proprietara şi creatoarea grădinii de legume organice. Am învăţat să recunosc plantele aromatice din faţa casei; am ajutat la pregătitul mesei la care stăm în fiecare zi noi, familia Schuster cu cei cinci copii şi ce alţi oaspeţi se mai întâmplă; am spălat vase şi, pe post de siestă, am tăiat etichete pentru brânzeturile bio pregătite la fermă.

Voluntarii WWOOF mănâncă la masa gazdelor şi iau parte la tradiţiile de familie. Foto: Domnica Macri

Aşa poate arăta o zi din viaţa unui Woofer, cum e numit un lucrător voluntar în reţeaua internaţională WWOOF (se citeşte „uf“), adică Worldwide Opportunities on Organic Farms. Ea a fost creată la începutul anilor ‘70, ca o modalitate de a sprijini agricultura ecologică prin munca voluntară a orăşenilor la sfârşit de săptămână. Astăzi, reţeaua include peste 30 de organizaţii naţionale: sute şi sute de ferme care aşteaptă practicanţi. Cele mai multe gazde te primesc pentru minimum una-două săptămâni, dar e preferată o şedere cât mai lungă, pe parcursul căreia trebuie să lucrezi patru-cinci ore pe zi, cinci-şase zile pe săptămână. În timpul ăsta poţi să cunoşti nemijlocit oamenii şi viaţa dintr-o regiune, să îţi perfecţionezi o limbă străină, să deprinzi îndeletniciri noi, să descoperi locuri din afara circuitului turistic, totul cu cheltuieli minime (transport, taxa WWOOF, eventual, asigurare).Trebuie însă să îţi placă munca fizică, traiul simplu, la nevoie să fii pregătit să dormi în fân, în cort sau în rulotă şi să dovedeşti bunăvoinţă şi respect pentru stilul de viaţă al gazdelor. După cum scrie pe fiecare site naţional, WWOOF nu este agenţie de turism, iar gazdele nu sunt acolo ca să aibă grijă de nevoile tale. Dar dacă redefinim turismul ca pe o călătorie cu scopul de a descoperi şi de a acumula experienţe noi, atunci poţi petrece prin WWOOF o vacanţă cu adevărat exotică. Eu şi copilul meu am petrecut o săptămână încântătoare şi plină de învăţăminte la una dintre primele ferme din România care au intrat în reţea – în Moşna (Meschen), lângă Mediaş. „Noi suntem înscrişi în WWOOF-Austria de câţiva ani. Un elveţian care căuta o fermă bio în România şi a ajuns la noi ne-a povestit despre acest sistem. Ţăranii români sunt însă reticenţi să intre în reţea şi greu am convins alţi fermieri bio să ni se alăture“, povesteşte Willy Schuster care a primit, în 2008, şapte voluntari. La familia Schuster, munca a fost sport şi deconectare totală: am smuls buruieni având sub ochi turnul cetăţii medievale săseşti, mi-am aerisit plămânii încărcând şi descărcând fân, am învăţat cum se face şi am savurat pâinea, untul, siropul şi alte bunătăţi organice, de casă. WWOOF-ingul e pentru cei atraşi de pământ şi de animale, cei interesaţi de bioagricultură, de tradiţii – de la arhitectură la gastronomie – şi de o viaţă alternativă. Poţi ajunge pe această cale în colţuri neştiute din lume sau din propria ţară. Gazdele vor fi mereu oameni deschişi, cărora le place să vină în contact cu alte culturi.

Text: Domnica Macri

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic Traveler, iarna 2008)

Internetul îţi oferă toate detaliile de care ai nevoie. Înarmat cu puţină răbdare, poţi găsi locaţia ideală şi poţi face „rezervările“.

  • www.wwoof.org, – Pe site-ul internaţional găseşti filosofia organizaţiei, regulamentul general (de parcurs cu atenţie), lista filialelor naţionale.
  • Organizaţiile percep, în general, o taxă între 10 EUR (Elveţia) şi 40 USD (China) pentru a-ţi transmite lista fermelor, cu adrese şi numere de telefon.
  • WWOOF Franţa – www.wwoof.fr – Ca să îţi faci mai întâi o idee despre experienţa WWOF, poţi accesa anunţurile, pe regiuni, însă fără date de contact.
  • WWOOF România – www.wwoof.ro –  s-a lansat în 2008 la iniţiativa unui american din Peace Corps, a unei românce şi a unui fermier. Lista, care acum include şapte ferme gazdă, e în creştere. Din 2009 se va introduce şi aici o taxă. „Vrem ca taxa să fie modică, să nu afecteze buzunarele românilor pe care îi dorim principalii oaspeţi ai fermelor. Scopul nostru este mai ales să creăm o reţea internă, ca să popularizăm şi să încurajăm agricultura organică”, spune Ed Klaunig, unul dintre creatorii a flialei locale WWOOF România.


Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*