Amsterdam

În acest oraş înţesat de canale, pietonii şi bicicliştii – în mai mare măsură ca vehiculele motorizate – sunt cei care umplu străzile pietruite. Şi, deşi olandeza e limba oficială, majoritatea localnicilor, inclusiv aceste două tinere, vorbesc engleza şi sunt dornici să-i ajute pe vizitatori să se descurce. Foto: Sisse Brimber şi Cotton Coulson

Avangardista capitală a Olandei are unul dintre cele mai mari centre istorice. Totuşi, canalele sale răsfirate îţi lasă impresia unui sat supradimensionat.

Amsterdamul e un oraş mic (726.000 de locuitori) cu ambiţii mari. Dacă alte metropole vor să se laude cu încă un muzeu acoperit cu panouri de titan, plăsmuit de vreo celebritate a arhitecturii, n-au decât. Cea mai recentă piesă de rezistenţă a Amsterdamului – zona renovată a docurilor estice – dovedeşte o sensibilitate mai rafinată, de secol XXI, la scară mare. Proiectul integrează în mod organic zone de locuit, spaţii de birouri şi cumpărături, servind drept model pentru următorul val de planificare urbană. Era de aşteptat ca acest tur de forţă arhitectural să vină din partea capitalei progresiste a Olandei. Poate şi mai surprinzător e că, în ciuda reputaţiei de avanpost al designului şi bucătăriei inovatoare şi în ciuda notoriei sale vieţi trepidante, în care totul e posibil, Amsterdamul se încăpăţânează să rămână primitor, chiar pitoresc.

„Toţi locuitorii Amsterdamului locuiesc de fapt într-o serie de sătucuri“, spune Bram Ouwehand, proprietarul unei brutării din zonă. Am mai auzit fraza asta şi în cazul altor oraşe, dar aici peregrinările noastre pe uscat şi pe apă o confirmă.
Atmosfera rurală se regăseşte în cafenelele tradiţionale maronii acoperite cu ţiglă de Delft (în realitate, cârciumi) şi în inelul format din cele patru canale – Singel, Herengracht, Keizergracht şi Prinsengracht – care înconjoară oraşul. Când se înseninează, cartiere întregi se îmbulzesc spre aceste canale liniştite pentru a mânca homari pe punţile goeletelor, pentru a dansa pe muzică tehno şi a se bronza natural pe bărcile cu motor.

Amsterdamul e accesibil. La zece minute de mers spre vest din centrul istoric al oraşului, Piaţa Digului, ajungi la canale, cu impresionantele locuinţe din secolul al XVII-lea, precum şi la cele Nouă Străzi înţesate de buticuri. La numai zece minute spre nord de piaţă se află portul, de unde poţi lua feribotul spre insulele din zona docurilor. La 15 min

ute spre sud, vei găsi complexul de muzee de artă al oraşului.

Pentru a te pune la curent, National Geographic TRAVELER le-a cerut unor localnici bine informaţi – de la artişti şi proprietari de magazine la un scriitor celebru – să dezvăluie ce iubesc cel mai mult la minunatul lor oraş.

25 de moduri încântătoare de a-ţi petrece timpul la Amsterdam

  1. Vizitează casa maestrului „Muzeul Casei lui Rembrandt «Jodenbrees-traat 4; 638-4668; www.rembrandthuis.nl» din centrul Amsterdamului, unde a locuit şi a lucrat Rembrandt, a fost refăcut recent“, spune fotograful Jurjen Drenth, care se inspiră din pictura clasică olandeză pentru fotografiile sale. „Există aici câteva lucrări deosebite, mai puţin cunoscute ale lui Rembrandt“, spune el. Muzeul se mândreşte cu o încăpere care adăpostea o comoară de curiozităţi. Dispuse pe rafturi de jur împrejurul încăperii, sunt busturi clasice, lănci tribale, peşti exotici împăiaţi. „Le folosea drept inspiraţie – şi ca recuzită.“
  2. Mergi în zona docurilor „În zilele libere“, spune Eelco Douma, director de vânzări la un hotel, „îmi place să mă relaxez în zona estică a docurilor. Mi-au căzut cu tronc cafenelele nepretenţioase, unde câte un tip cântă gratis la chitară. În perioada asta îmi place KHL «Oostelijke Handelskade 44; 779-1575; www.khl.nl/spijsendrank.php», clădirea unuia dintre vechile depozite din zona docurilor, pentru cafeneaua ei liniştită. Zona e un amestec de vechi şi nou, de cultură alternativă şi şic.“
  3. Pune-te la curent cu stilurile la modă Dick Dankers e un cunoscător al designului olandez contemporan. Propriul său salon de prezentare, Frozen Fountain «Prinsengracht 645; 622-9375», e plin de mobilă cubistă în culori extravagante şi de replici fanteziste ale motivelor ceramicii de Delft. „Pentru a găsi designeri olandezi moderni merg în principal la Pakhis, cunoscut acum sub numele de Post Amsterdam“, spune el, „un complex de saloane de prezentare de mobilă şi design aflat pe acoperişul unei foste clădiri a Poştei de lângă Gara Centrală «Oosterdokskade 5; www.postamsterdam.nl».“
  4. Mergi cu bicicleta pe cărări de ţară „Cel mai bun centru de închiriat biciclete“, spune temerarul biciclist Pieter Claeys, student la Universitatea din Amsterdam, „e MacBike «620-0985;  www.macbike.nl», care are sucursale în tot oraşul. După ce obţii bicicleta, una dintre cele mai agreabile rute trece prin sud, de-a lungul malurilor râului Amstel. Te vei simţi ca la ţară.“
  5. Păşeşte într-o pictură de Vermeer Cea mai lesne cale de a cunoaşte Amsterdamul secolului al XVII-lea, perioada în care artistul Johannes Vermeer a pictat capodopere precum Fata cu cercel de perlă, este să vizitezi Muzeul Van Loon «Keizers-gracht 672; 624-5255; www.musvloon.box.nl». „Cei din familia Van Loon, care descind din Willem Van Loon, cofondator al Companiei Olandeze a Indiilor de Est, locuiesc încă în această clădire“, spune curatorul Tonko F. Grever, „dar o deschid pentru public de câteva ori pe săptămână pentru ca vizitatorii să poată cunoaşte locuinţa clasică a unui negustor, aflată pe un canal şi având în spate o grădină, şi să se bucure de colecţia de artă a unei familii, strânsă în peste patru veacuri – totul, de la portrete la argintărie, la cărţi de bucate şi uniforme ale servitorilor. Portretul meu de familie preferat este cel cu Willem van Loon în vârstă de doi ani şi jumătate, arătând ca o fetiţă îmbrăcată în fustiţă, dar având o expresie nemaipomenit de însufleţită.“
  6. Lasă-te masat în stil deco  Imigrantul irlandez Sean Maguire, care se ocupă cu închirierea de apartamente, iubeşte sentimentul statornic de linişte al Amsterdamului. „Când vreau să mă relaxez cu adevărat, merg la masaj sau la Sauna Deco «Herengracht 115; 623-8215; www.saunadeco.nl/engels/index2.html». Sunt o saună şi o cameră cu abur mixtă, îmbrăcată în sticlă; interiorul provine dintr-un magazin universal parizian din anii ’20. Poţi beneficia de cel mai bun masaj făcut de o maseuză experimentată, înconjurat de tot fastul perioadei deco.“
  7. Cea mai frumoasă grădină secretă a oraşului Mirjam Verheijke, care deţine un magazin de antichităţi, vânează podurile ticsite ale Amsterdamului căutând comori ascunse, dar îşi petrece timpul liber afară. „În parcul Frankendael, recent restaurat, se află vila Frankendael“, spune ea, „care e împrejmuită de grădini franţuzeşti elegante, precum şi de flori sălbatice şi de o grădină de trandafiri. Frankendael e parcul unde municipalitatea obişnuia să-şi crească toţi copacii. Era pepiniera municipală a Amsterdamului.“
  8. Încurajează o echipă de fotbal Nu există o modalitate mai bună de a-ţi petrece după-amiaza decât să susţii echipa locală de fotbal – Ajax – pe stadionul ArenA din sud-vestul Amsterdamului «Bulevardul ArenA 29; www.amsterdamarena.nl/index.php?pointer=1-2-213». Aşa crede Daan de Wit, un obişnuit al barurilor de microbişti. „Partea cea mai bună cu stadionul“, spune el, „e capacitatea sa uriaşă – peste 50.000 de spectatori. În timpul partidelor importante, se umple ochi.“
  9. Fă cumpărături la pieţele în aer liber Anja Daleman, o cumpărătoare înveterată, adoră să facă turul pieţelor în aer liber din Amsterdam. „Sâmbăta, la Noordermarkt (luni şi sâmbătă) se ţine o piaţă cu produse agricole organice; la capătul pieţei e cafeneaua Winkel «Noorermakt 43; 623-0223», unde se face cea mai bună plăcintă cu mere din Amsterdam. La piaţa din Pijp, Albert Cuypmarkt (luni-sâmbătă), cumpăr hering proaspăt. Iar când am nevoie de o costumaţie de petrecere, vizitez Waterloopleinmarkt (luni-sâmbătă), un târg mare de vechituri unde poţi găsi haine din orice perioadă.“ La Bloemenmarkt «www.hollandsemarkten.nl/talen/?t_id=1&pid=96», piaţa plutitoare de flori de pe canalul Singel dintre Koningsplein şi Muntplein, comercianţii vând flori şi bulbi din toată lumea – dar în special lalele olandeze.
  10. Plimbă-te pe cele Nouă Străzi „Zona are un nume stupid“, spune Harald van de Goot, „dar e totuşi un cartier minunat.“ El se referă la cele Nouă Străzi înguste, înţesate de buticuri – în acelaşi timp artistice, boeme şi pline de stil – care leagă inelul vestic de canale al Amsterdamului. Van de Goot ştie cum merg lucrurile. Co-proprietar, împreună cu soţia sa, al magazinului Prinsheerlijk Antiek «Prinsengracht 579; 638-6623; www.prinsheerlyk.com», un depozit ticsit cu tot soiul de lucruri, de la divane din perioada gustaviană la dulapuri placate olandeze, van de Goot e gazda neoficială a zonei, iar magazinul său de antichităţi e ceva în genul unui club neprotocolar. „O zi perfectă pe cele Nouă Străzi“, spune van de Goot, „ar începe cu o cafea pe terasa Hein «Berenstraat 20; 623-1048», o cafenea micuţă. Apoi aş face cumpărături la Laura Dols «Wolvenstraat 6-7; 624-9066; www.lauradols.nl», unde există materiale vechi brodate, şi la Local Service «Keizersgracht 400-402; 626-6840», un butic cu îmbrăcăminte. Mai încolo aş mânca o prăjitură sau bomboane făcute manual la brutăria Pompadour «Huidenstraat 12; 623-9554». Mi-aş putea încheia ziua la o bere pe terasa cafenelei Doffer «Runstraat 12-14; 622-6686».“
  11. Ia prânzul la o cafenea de pe malul unui canal Inge Yspeert fotografiază Amsterdamul contemporan, găsindu-şi cu precădere subiecţii în cafenele de pe malul canalelor, acolo unde se strâng localnicii fotogenici. „Una dintre preferatele mele“, spune Yspeert, „e Walem «Keizersgracht 449; 625-3544», unde poţi să şezi la o masă în aer liber chiar pe malul canalului şi să priveşti la oamenii de pe vase. Mulţimea e foarte şic. Sunt neîntrecute sandvişurile uriaşe cu somon afumat îndesat în pâine de casă şi cele mai bune sandvişuri cu carpaccio de vită din lume.“ Lui Yspeert îi mai place să huzurească la venerabilul loc de întâlnire de la cafeneaua Spanjer & Van Twist «Leliegracht 60; 639-0109», unde se poate tolăni sub copacii umbroşi de la intersecţia a două canale, ciugulind nişte crocanţi cartofi prăjiţi olandezi.
  12. Fă un tur al globului în Pijp „Am multe zone preferate în Amsterdam“, spune Germaine van Ast, redactor la revista mondenă „AM“, „dar îmi place să vizitez Pijp, care e chiar la sud de cartierul muzeelor. Toate subculturile Amsterdamului se reunesc aici, astfel încât ai acces la un amestec viu de magazine şi restaurante spanioleşti, turceşti, thailandeze, chinezeşti, marocane, indiene alături de tradiţionale baruri maronii şi de un număr tot mai mare de noi cluburi şi buticuri la modă. Obişnuiesc să merg la Trez «Saeredamstraat 39-41», unde există mâncare mediteraneană bună, dar preferatul meu este Chocolate Bar «1 e van der Helstraat 62A», unde duminica poţi să cinezi şi să te uiţi la un film – de obicei, o comedie-cultă – în acelaşi timp.“ Cu toate acestea, păstrând caracterul relaxat al Pijpului, Chocolate Bar n-are firmă la stradă; nimeni nu s-a deranjat încă să s-o pună.
  13. Cotrobăie printre porţelanuri Dacă nu poţi ajunge în sud, chiar în oraşul Delft, cel mai bun loc pentru achiziţionarea de suveniruri olandeze de primă mână e Galleria d’Arte Rinascimento «Prinsengracht 170; 622-7509; www.delft-art-gallery.com». „Atelierul regal de la Delft ne permite să facem cópii“, spune proprietarul Marco Paolini, plimbându-se printre şirurile de teracote, vaze şi farfurii decorative casante, multe dintre ele pictate în alb-albastrul viu al uniformelor marinăreşti. „Dacă ar fi să cumpăr o singură piesă de porţelan Delft, aceasta ar trebui să fie o vază pentru lalele, întrucât sunt extrem de olandeze. În secolul al XVII-lea, un bulb de lalea exotică putea valora cât cea mai scumpă casă din Herengracht.“
  14. Vizitează o capelă secretă „Vizitatorii sunt şocaţi când intră“, spune purtătoarea de cuvânt Via Thijs Broers de la Muzeul Domnul Nostru din Pod «Museum Amstelkring, Oudezijds Voorburgwal 40, 624-6604; www.museumamstelkring.nl», o biserică catolică clandestină cu capelă care datează din perioada Reformei olandeze, când catolicismul a fost interzis în Olanda. Inadecvat amplasat în centrul cartierului cu lămpaşe roşii, muzeul reprezintă una dintre cele mai mari surprize ale Amsterdamului. „Vizitatorii suie câteva trepte ale unei case din secolul al XVII-lea – şi brusc se trezesc într-o minunată biserică de marmură aflată în pod. Ceea ce este mai uimitor e că în această capelă s-au ţinut servicii religioase timp de peste 200 de ani.“
  15. Bea o bere la un bar maroniu  Benjamin Draijer a lucrat ca barman în câteva dintre cele mai la modă cluburi din Amsterdam, dar preferă o seară tihnită la aşa-numitele baruri maronii, deloc moderne, numite astfel din cauza mobilie-rului de lemn afumat. „Îmi place la Café de Pool «Oude Hoogstraat; 624-8710»“, spune Draijer, „pentru că e un bar de cartier de modă veche unde încă se adună vechi prieteni – artişti şi personaje pitoreşti care îşi sorb berile, mănâncă crochete de vită şi deapănă poveşti interesante.“ Un alt preferat: Café’t Smalle «Egelantiersgracht 12; 623-9617», care a început în secolul al XVIII-lea ca distilerie de alcool şi unde se serveşte încă cel mai bun jenever (gin olandez) din oraş.
  16. Mănâncă un hering Tarabele cu heringi sunt la fel de comune în Amsterdam precum cele cu hot-dog pe Broadway, dar jurnalistul Pleun Luykx – care, la fel ca alţi navetişti, se bizuie pe mâncarea fast-food – are una preferată: tejgheaua cu heringi a lui Jonk, chiar la marginea Pieţei Spui de lângă Universitatea din Amsterdam. „Jonk are întotdeauna peşte proaspăt, iar primăvara, când e sezon, primeşte unii dintre cei mai buni heringi“, spune Luykx. Mai mult, turiştii pot deprinde eticheta olandeză privindu-i pe localnici mâncând: ţii peştele de coadă, deschizi gura, vâri peştele cu capul înainte, mesteci, iar apoi îl laşi să alunece pe gât în jos. Dacă n-a sosit nici un transport proaspăt, mulţumeşte-te cu o farfurie cu cei mai buni kibbeling din oraş – bucăţi de peşte alb, dulce, îmbrăcate în aluat. Din ce peşte se fac misterioasele kibbeling? „Pollack, din Marea Nordului“, spune proprietarul Jonk, un ins tăcut de felul său.
  17. Bucură-te de umorul continental „Nu prea există teatre de limba engleză în Amsterdam“, spune imigrantul american Greg Shaphiro, care joacă alături de teatrul de comedie Boom Chicago «Leidseplein Theater, Leidseplein 12; 432-0101; www.boomchicago.nl». „Grupul s-a înfiinţat în glumă“, spune Shapiro râzând. „Acum jucăm într-un tea-tru adevărat. Suntem aici de 13 ani şi am acaparat piaţa de comedie interactivă, de improvizaţie. Scheciurile noastre prezintă o perspectivă americană asupra culturii olandeze, dar funcţionează şi invers; tocmai am votat pentru întâia oară în Olanda şi în sfârşit mă simt ca un veritabil locuitor al Amsterdamului.“
  18. Alege dintre patru secole de comori negustoreşti  Chiar dacă toate oraşele europene se laudă cu o zonă a anticarilor, puţine sunt atât de compacte precum Nieuwe Spiegelstraat din Amsterdam «www.spiegelkwartier.nl», unde pasiunea de a colecţiona e afişată cu mândrie. „Majoritatea magazinelor de pe stradă sunt tematice“, spune Bart Smaal, funcţionar la E.H. Ariëns Kappers «Nieuwe Spiegelstraat 32; 623-5356; www.masterprints.nl», care se mândresc cu gravuri antice colorate manual, inclusiv un peisaj de iarnă olandez clasic, cu patinatori pe un canal îngheţat. Galeria sa se numără printre cele câteva care oferă gravuri ale unor maeştri olandezi precum Rembrandt. „Unul dintre magazinele mele preferate e pe o stradă lăturalnică“, spune el. „E vorba de Astamangala «Kerkstraat 168; 623-4402; www.astamangala.com», renumit pentru arta tibetană şi nepaleză. Întotdeauna poţi găsi aici un chilipir.“
  19. Du copiii la Vondelpark „E o lume întreagă în Vondelpark «www.vondelpark.nl»“, spune Nina Ascoly, scriitoare şi mamă, căreia îi place să-şi petreacă zilele însorite împreună cu fetiţa ei de opt ani, Paloma, în acest parc învecinat cu cartierul muzeelor. „Facem tururi, care includ şi cafeneaua-restaurant Vertigo «Vondelpark 3; 612-3021; www.vertigo.nl», care are o terasă mare în aer liber de pe care poţi privi trecătorii în zilele frumoase. În apropiere se află Muzeul de Film al Olandei «www.filmmuseum.nl», unde poţi vedea filme clasice şi o colecţie de postere de cinema.“ În Vondelpark se mai pot închiria role. Café Groot Melkhuis «www.groot-melkhuis.nl», o veche fermă, se află lângă cel mai mare teren de joacă din parc, foarte apreciat de părinţi. Pentru adulţii singuri, un loc preferat este restaurantul Het Blauwe Theehuis, în formă de farfurie zburătoare «Vondelpark 5; 662-0254». „Theehuis e foarte şic“, spune Ascoly, „iar la etaj are un club de dans cu DJ.“
  20. Implică-te în ştiinţa distractivă La NEMO «Oosterdok 2; 531-3233; www.e-nemo.nl», un muzeu al ştiinţei pentru copii, micuţii pot participa la experimente distractive. Preferatul fiicei lui Ascoly: „Poţi să umfli o minge enormă – şi apoi să stai înăuntrul ei.“
  21. Petrece-ţi noaptea cu „târfa fericită“. „Cartierul felinarelor roşii e la fel de deocheat ca întotdeauna, şi totuşi e sigur“, spune Xaviera Hollander, „târfa fericită“ a cărei carte, definitorie pentru o epocă, a fost un bestseller în anii ’70. Hollander poate fi întâlnită acum la propriul ei hotel, Xaviera’s «Stadionweg 17; 673-3934; www.xavierahollander.com/sleeper», unde îţi va povesti despre locurile pe care obişnuia să le frecventeze, cum ar fi Palatul Nostalgiei «Oudezijds Voorburgval 15-17; 625-6964; www.paleis-van-de-weemoed.nl». „E în centrul Cartierului felinarelor roşii, dar prezintă cele mai bune numere de ca-baret din oraş.“
  22. Intră în lumea plutitoare „Unora ne place libertatea pe care ţi-o dă senzaţia apei ce se unduieşte sub tine şi faptul de a te trezi cu priveliştea lebedelor care plutesc lângă fereastra noastră“, spune Babette van den Brink, care conduce una dintre cele mai mari case de licitaţii din Amsterdam într-o impunătoare casă de pe canal, dar trăieşte pe unul dintre vasele de locuit aliniate de-a lungul canalelor oraşului. „Cei care vizitează Amsterdamul pot înnopta pe canale: există hoteluri plutitoare unde poţi locui.“  Muzeul Caselor Plutitoare «Prinsengracht vizavi de Nr. 296; 427-0750; www.houseboatmuseum.nl» îţi permite să-ţi faci o idee despre cum e să trăieşti pe o casă plutitoare tipică. „Vara, pe canalul Prinsengracht se organizează un mare concert pe apă; poţi să stai pe vasul tău şi să asculţi orchestrele care cântă în mijlocul canalului. Când e vreme bună, se proiectează filme pe ecrane instalate pe chei, aşa că nici nu trebuie să-ţi părăseşti vasul. Apoi este Ziua Reginei, ultima zi din aprilie şi una dintre cele mai festive sărbători din Olanda. Atunci fiecare localnic vrea să fie pe apă, şi cât vezi cu ochii, pe fiecare canal, e un lung şir de bărci, de la casele plutitoare elegante la micuţele bărci cu vâsle.“
  23. Mergi acolo unde studenţii te tratează regeşte În cele 40 de camere de la College Hotel «Roelof Hartstraat 1: 20-571-1511; www.collegehotel.com», adăpostit de clădirea unei şcoli din secolul al XIX-lea din apropiere de sala de concerte Concertgebouw, serviciile sunt caracterizate de emoţie şi entuziasm. Motivul? Personalul constă parţial din studenţi la Management hotelier, dornici să-şi înveţe meseria. Came-rele frumos mobilate au un aer proaspăt. Mai mult, restaurantul hotelului e preferatul lui Tom de Bruijn, redactor la SpecialBite, un site culinar celebru «www.specialbite.com». „Mâncarea e olandeză“, spune acesta, „dar neaşteptată: supă de mazăre spumoasă cu ravioli, risoto de arpacaş şi îngheţată de pâine de secară.“
  24. Află cum văd peştii un canal Pentru Monique van Heezik, designer de interior, cel mai bun refugiu din Amsterdam este Artis Zoo, în zona vestică a oraşului «Plantage Kerklaaaan 38-40; 523-3400; www.artis.nl/international/index.html». „Unul dintre exponate este o secţiune dintr-un canal tipic din Amsterdam. Poţi vedea peştii care înoată în canalele noastre, dar şi lucrurile aruncate în apă, inclusiv farfurii sparte şi biciclete abandonate.“
  25. Explorează moştenirea evreiască Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, în Amsterdam trăiau circa 75.000 de evrei. Dar în timpul Holocaustului, 80% din comunitatea evreiască olandeză a murit. Lon Monasch, care deţine un salon de prezentare pentru piane şi ajută la punerea în scenă a unui festival muzical evreiesc local în fiecare toamnă, conduce adesea vizitatorii în vechiul cartier evreiesc, lângă Piaţa Waterlooplein. „Sinagoga portugheză «Mr. Visserplein 3; 624-5351; www.esnoga.com/content_home.html» este una dintre cele mai mari şi mai frumoase din lume“, spune Monasch, „iar serviciile de Sabat sunt des-chise pentru public. Îmi face plăcere să duc copiii la Muzeul de Istorie Evreiască «Nieuwe Amstelstraat 1; 531-0310; www.jhm.nl/english.aspx»“. Muzeul plănuieşte să inaugureze un nou muzeu pentru copii, care să găzduiască evenimente speciale, inclusiv coacerea de pască. Poate că cea mai emoţionantă e expoziţia de picturi – cu adevărat o amintire peste timp – lăsate în urmă de Charlotte Salomon, care era încă o copilă când a murit la Auschwitz.

Text: Rafael Kadushin

Ponturi

Pont 1
Ziarul gratuit „Amsterdam Weekly“, publicat miercurea şi disponibil la librăriile centrale, e un ghid al evenimentelor locale util pentru vorbitorii de limba engleză.

Pont 2
Amsterdam Card, disponibil la Oficiul pentru Turism Amsterdam «www.amsterdamtourist.nl», acoperă intrarea la muzeele importante, plus costul călătoriilor cu tramvaiul şi autobuzul, oferind şi o reducere la multe restaurante.

Hoteluri care au ceva de spus

Willem Vos, proprietar al ghidului on-line www.weekendhotel.nl, ştie motivul pentru care la Amsterdam cazarea e unică: conservarea. „Poţi găsi oriunde hoteluri la modă construite din sticlă”, spune el. „Aici însă hotelierii renovează repere locale. Toate hotelurile bune au ceva de spus.” Printre preferate sale:

  • „Arhitecţii, artiştii şi designerii olandezi idealişti au creat Lloyd Hotel «Oostelijke Handelskade 34; 561-3636; www.lloydhotel.com; de la 102» în zona estică a docurilor. Fiecare cameră de oaspeţi oferă o surpriză: un duş amplasat chiar lângă uşă, un pat inserat în şifonier”, spune Vos. „Preţurile variate ale camerelor sunt acceptabile pentru orice buzunar, de la studenţi la oameni de afaceri, potrivit originilor clădirii – un hotel pentru imigranţi cu camere comune.”
  • Se poate ca primitorul Hotel Orlando «Prinsengracht 1099; 638-6915; www.hotelorlando.nl; de la 129$» să fie cel mai bine păzit secret al Amsterdamului turistic. Cele cinci camere de oaspeţi primitoare ale casei din secolul al XVII-lea sunt renovate printr-un reuşit amestec de modern (picturi olandeze contemporane, lămpi şi mobilă Philippe Starck) şi vechi (tavane cu grinzi, pardoseală de stejar).
  • Ambassade Hotel «Herengracht 341; 555-0222; www.ambassadehotel.nl; de la 239$», un punct de reper local, cuprinde zece case construite pe malul canalului în secolul al XVII-lea în zona numită Cotul de Aur al canalului Herengracht, unde negustorii înstăriţi ai oraşului şi-au construit cele mai somptuoase locuinţe. Închiriază o cameră în faţă, cu vedere spre canal, şi la etajul superior, unde tavanele sunt înalte şi au grinzi. Începi ziua în frumoasa cameră de luat micul dejun, cu candelabre mari şi cu materiale în albastru de Delft.
  • „Seven One Seven «Prinsengracht 717; 427-0717; www.717hotel.nl; de la 521$» e situat într-o casă mare de pe malul canalului, plină de holuri marmorate, şemineuri dramatice şi apartamente spaţioase”, spune Vos. „Tarifele sunt mari, dar din secunda în care ai intrat, ţi se oferă băuturi pe holul de primire.”
  • „Totul la Dylan Amsterdam «Keizersgracht 348; 530-2010; www.dylanamsterdam.nl; de la 371$» ţine de estetică – aici frumuseţea e mai importantă decât aspectele practice –, iar asta îl transformă în cea mai bună alegere pentru cei atenţi la stil. Clădirea din secolul al XVII-lea, aflată pe unul dintre cele mai frumoase canale ale oraşului, este frumoasă în sine, însă designerul hotelului, Anouska Hempel, a adăugat stofe dungate strident şi accente asiatice camerelor, dintre care unele au vedere înspre o grădină centrală liniştită.”

Simţul gusturilor pure

  • Criticul culinar Johannes van Dam, autor al unei recente cărţi în engleză, Delicious Amsterdam, spune că cele mai bune bucătării din oraş nu sunt tributare modelor trecătoare. „Preferatele mele nu sunt şic şi nu servesc feluri complicate; ele excelează doar în mâncăruri fabulos de simple şi autentice făcute din ingrediente de calitate.”
  • Sufrageria hotelului-butic Dylan «Keizersgracht 384; 530-2010; www.dylanamsterdam.com» e amplasată, cum nu se poate mai potrivit, în fosta brutărie a acestui hotel istoric. Stilul maestrului bucătar Dennis Kuipers, veteran al câtorva localuri distinse din Amsterdam, combină bucătăria franceză modernă cu cea clasică, adăugând o tuşă maghrebiană. „Îmi place în special friptura de porumbel Anjou preparată cu morcovi şi cinci feluri de mirodenii şi servită în sos făcut din oase şi caise uscate”, spune van Dam.
  • Spaţiosul De Kas «Park Frankendael, Kamerlingh Onneslaan 3; 462-4562; www.restaurantdekas.nl», situat într-o seră din Parcul Frankendael, „e un loc unde te poţi relaxa şi respira”, spune van Dam. „La bucătărie se găteşte tot ce creşte în grădina proprie care înconjoară sera şi pe tarlalele din afara oraşului. Cu toate că meniul se schimbă săptămânal, ai parte întotdeauna de cele mai proaspete legume organice şi ierburi.”
  • Bordewijk «Noordermarkt 7; 624-3899». „Acesta, care e preferatul meu, are o bucătărie inteligentă care serveşte vinuri alese după gust, nu după etichetă. Încăperea de luat masa e confortabilă şi dă spre o piaţă din cartierul Jordaan, Soho-ul Amsterdamului. Au o mâncare mediteraneană uşoară, un amestec de bucătărie franţuzească şi italiană. Încearcă un fel clasic – catifelatele scoici prăjite.”
  • Dacă îţi place bucătăria indoneziană condimentată, încearcă Tempo Doeloe «Utrechtsestraat 75; 625-6718; www.tempodoeloerestaurant.nl». „E primitor şi amplasat central”, spune van Dam, „iar fiecare fel, inspirat de Sulawesi şi alte insule indoneziene, are un gust şi o aromă specifice. Pentru a gusta din toate aceste feluri, comandă rijsttafel, un bufet care datează de pe vremea colonialiştilor olandezi din Indonezia. Mie unul îmi place să comand à la carte; au un satay de capră minunat.”
  • De Roode Leeuw «Damrack 93-94; 555-0666». „Acest restaurant clasic se află la Hotel Amsterdam, un loc vechi care se reînnoieşte în mod regulat. Restaurantul a fost redecorat, dar nu s-a renunţat la niciun element tradiţional, şi arată mai bine şi mai gezelliger (primitor) ca niciodată. Specialitatea lor e mâncarea olandeză; încearcă mazăre cu garnitură, un fel care combină mazărea cu bacon, tocătură de vită, cartofi şi o garnitură de ceapă, murături şi compot de mere.”
  • Café-Restaurant Dauphine «Prins Bernhardplein 175; 462-1646». „Acest restaurant mare, deschis recent lângă Gara Amstel, se află într-un fost garaj Renault. Din zori şi până seara, restaurantul oferă mâncare clasică de braserie, cum ar fi costiţe de vită cu sos bordelaise şi prepeliţă cu linte. Îndeosebi îmi plac platourile mari cu fructe de mare cu crevete, homari şi trei feluri de stridii. Îmi mai plac şi crabii cu carapacea moale. Închei cu mere în aluat sau creme brûlée.”

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic Traveler, Nr. 2/2009)

 



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*