Giuvaierul Coroanei ruseşti

O femeie probează chipiul unui tânăr marinar rus, în faţa Bisericii Reînvierii Domnului, o clădire cu decoraţiuni aurii. Foto: Catherine Karnow

Oraş al palatelor imperiale şi al aspiraţiilor culturale, elegantul St. Petersburg a făcut o piruetă, lăsând în urmă Leningradul comunist.

Ca toate structurile construite de ţarul rus Petru cel Mare, noua lui capitală a fost un triumf al voinţei asupra naturii şi raţiunii. Într-o mlaştină infestată de boli, departe de centrul Imperiului Rus şi de orice centru comercial, se ridică unul dintre cele mai fantastice oraşe ale lumii, un creuzet al forţei politice şi opulenţei culturale. Astăzi, St. Petersburg – acest fenomen al arhitecturii italiene exuberante din austerul peisaj nordic – rămâne cel mai bine păstrat oraş, în ciuda distrugerilor produse de armatele lui Hitler în cel de-al Doilea Război Mondial. La 645 km nord-vest de Moscova şi aproximativ 320 km est de Helsinki, oraşul a fost ridicat pe pietrişuri pline de apă, care au împiedicat construirea unor structuri moderne, înalte.
Mergi de-a lungul principalei artere din oraş, Nevsky Prospekt, şi explorează străduţele dosnice ce se întind pe aproximativ 800 m, pe ambele părţi (St. Petersburg a rămas un oraş pietonal). Vei păşi pe urmele eroilor romancierului Feodor Dostoievski – mergând alături de Raskolnikov care, cu toporul ascuns sub haină, se duce să o omoare pe bătrâna cămătăreasă, sau umblând împreună cu „Idiotul”, care colindă bezmetic prin oraş. Clădirile, distanţele şi chiar scările sunt exact aşa cum le-a descris Dostoievski acum 150 ani. Pentru privelişti mai aristocratice, plimbă-te pe câteva dintre canalele care străbat zona principală a oraşului. Ia cea mai mică barcă disponibilă, fiindcă îşi poate croi drum până şi pe cele mai înguste canale ce unduiesc pe lângă somptuoasele palazzi ale negustorilor şi nobililor pe care Petru cel Mare i-a silit să migreze aici. Precum palatele Veneţiei, cele din St. Petersburg se descompun, dar în frigul nordului crepuscular procesul pare ceva mai blând.
Frumuseţea oraşului St. Petersburg, ca şi politeţea locuitorilor săi mai vârstnici, nu este doar rezultatul unei mândrii culturale. Aidoma celor mai multe lucruri de o frumuseţe izbitoare, şi el s-a născut din suferinţe îndurate cu stoicism. Asta dă oraşului demnitatea unei împărătese văduve, a cărei putere a fost cedată unei rivale din sud, mai urâte şi mai vulgare.

În piaţa cu obiecte artizanale, se vând ouă ruseşti pictate. Foto: Catherine Karnow


Pe scurt

  • Aşezare: În nord-estul Rusiei, în Golful Finlandei
  • Suprafaţă: 1424 kmp
  • Populaţie: 4,6 milioane
  • Întemeiat: 1703
  • Limba: Rusă
  • Notabil: St. Petersburg a fost numit aşa în cinstea Sf. Petru – nu a ţarului Petru cel Mare, ambiţiosul întemeietor al oraşului. Soarele nu apune niciodată în timpul Nopţilor Albe, care aici ţin de la începutul lui iunie până la începutul lui iulie. St. Petersburg este cel mai nordic oraş al lumii cu o populaţie de peste un milion de locuitori. Muzeul de Stat Hermitage găzduieşte peste trei milioane de piese, colecţionate pe parcursul a mai bine de 250 de ani.

Text: Donald Rayfield
Donald Rayfield e profesor emerit de Literatură Rusă şi Georgiană la Universitatea din Londra. Printre cărţile lui se numără Unchiul Vania şi Demonul de lemn.

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic Traveler, Vara 2010)



1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*