O capitală pe repede înainte

Aspirând către noi înălţimi, Delhiul se vede forfotind dincolo de minaretele moscheii Masjid. Foto Kaos01

Delhi cel agitat şi forfotitor, cu materialismul său sclipitor şi întreprinzătorii gata să rişte, este primul oraş cu adevărat post-colonial al Indiei.

Indienii au sentimente profund ambivalente faţă de capitala lor. Bulevardele ei largi, arhitectura colonialistă târzie şi aerul important şi ordonat se asortează bine cu ideea generală despre cum ar trebui să arate locul de unde se cârmuieşte o naţiune. Dar există şi un alt stereotip – acel Delhi cu hoteluri de cinci stele şi shopping mall-uri simbolizează o Indie care şi-a pierdut sufletul: un loc unde tradiţia, cultura şi istoria au cedat locul autostrăzilor suspendate şi restaurantelor fast-food.
Şi ce dacă Delhi este, aşa cum susţine elita intelectuală, un oraş parvenit? A fost reclădit de cei care pierduseră totul în amarul şi sângerosul proces de împărţire din 1947 – bărbaţi şi femei din Punjab, sikhşi şi hinduşi dezrădăcinaţi, rebuturi ale istoriei, nevoiţi să-şi croiască singuri un viitor. Au muncit, s-au zbătut şi au asudat pentru asta. Nu s-au lăsat apăsaţi de povara trecutului, pentru că trecutul îi trădase.
La ora actuală, New Delhi – nu edificiile birocratice ale guvernului, ci aglomeraţia extrem de vie a fabricilor, studiourilor de televiziune, a târgurilor industriale şi firmelor de software, a cluburilor de noapte şi restaurantelor – este un oraş care reflectă vigoarea şi vitalitatea celor care l-au clădit.
E, de departe, cel mai bogat oraş din India. Oamenii de aici sunt deschişi şi atenţi la tot ce e în jur. Noii bogătaşi nu ar fi putut conduce vechile cluburi, aşa încât au construit noi hoteluri şi localuri. „Cultura de cinci stele”, cu toată vulgaritatea ei, e mai autentic indiană decât cea pe care a înlocuit-o – cultura de club, acea relicvă a codurilor vestimentare coloniale şi a meniurilor englezeşti insipide.
Cu deschiderea sa urbană şi energia economică, Delhi îmi reaminteşte, de fapt, de porturile de altădată.
Odată cu apariţia călătoriilor cu avionul, oraşele-port au încetat să mai fie principalele puncte de contact cu lumea exteri-oară: „coasta” poate avansa către interiorul continentului. New Delhi este echivalentul contemporan al Indiei: mereu în mişcare, eclectic, anti-ritualic, prosper.
Cu toate elementele lui inadecvate, New Delhi este un simbol al unei ţări în evoluţie, emblema urbană a unui viitor mai bun. Conduce India fără şovăială în secolul al XXI-lea, chiar şi cu preţul uitării a tot ce a fost în celelalte douăzeci.

Ceaiul este un articol de top în multe magazine din Delhi. Foto: Lorenzo Pesce

Pe scurt

Aşezare: În nordul Indiei, 320 km sud de Himalaya
Suprafaţă: 1.484 kmp
Populaţie: 17 milioane
Întemeiat: Aproximativ 1400 î.H.
Limba: Hindi, urdu, punjabi, engleză
Notabil: În ultimii 3.000 de ani, Delhi a fost un centru atât pentru hinduşi, cât şi pentru musulmani; oraşul e un conglomerat format din şase vechi aşezări, iar 174 de monumente fac parte din Patrimoniul Naţional. Templul Lotus, singurul lăcaş de cult Baha’i din Asia, atrage mai mulţi vizitatori decât Taj Mahal. Moscheea Jama Masjid din Delhi este cea mai mare din India.

Text: Shashi Tharoor

Fost subsecretar general pentru Comunicaţii şi Informaţie Publică al Naţiunilor Unite, Shashi Tharoor este autorul a nouă cărţi, între care şi India: From Midnight to the Millenium.

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic Traveler, Vara 2010)



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*