Miracolul din deşert

Leoaicele picotesc lângă o adăpătoare, în regiunea Savute din Botswana, o parte din Parcul Naţional Chobe. Foto: Frans Lanting

 Când apa se revarsă în Delta Okavango din Botswana, o mulţime de animale îşi încep migraţia.

E greu de imaginat un spectacol mai măreţ decât Delta Okavango din Botswana, o oază mlăştinoasă în mijlocul Deşertului Kalahari. Delta se naşte dintr-un fluviu care curge din înălţimile Angolei, dar nu găseşte niciodată calea spre mare. Delta creşte şi scade odată cu pulsul fluviului, creând un ritm complex pentru viaţa pe care o găzduieşte.

În sezonul uscat, o mulţime de animale vin să se adape din sursele de apă reîmprospătate de fluviile Okavango şi Chobe. În sezonul ploios, fauna urmează vegetaţia care înverzeşte Deşertul Kalahari. Poţi chiar să mergi pe lângă apa care înaintează către interiorul deşertului şi să fii martorul unui miracol.

Aici găseşti cea mai mare concentraţie de elefanţi din Africa – mai bine de o sută de mii de exemplare – şi o multitudine de specii acvatice sălbatice: hipopotami, crocodili, păsări de apă, somni şi antilope acvatice precum sitatunga. Dacă ai noroc, poţi să vezi animale de obicei asociate cu câmpiile prăfoase – lei, girafe, hiene – cum intră în apă şi, uneori, chiar înoată. Am urmărit elefanţi traversând Chobe, ţinându-şi deasupra apei doar vârful trompei.

Am fost în Okawango în toate anotimpurile, când ardea dezlănţuit, când ploua torenţial, dar şi când era uscat ca o iască. Am umblat, am campat şi am fotografiat locul pe săturate din văzduh. Sunt încântat să spun că delta încă este cu adevărat sălbatică.

Guvernul din Botswana a pus deoparte o porţiune semnificativă din jumătatea de nord a ţării sub formă de parcuri naţionale şi rezervaţii naturale. Vânătoarea este limitată – atât cea sportivă, cât şi cea folosită ca mijloc de subzistenţă. La fel se întâmplă şi în cazul concesiunilor turistice, atât al cabanelor scumpe, cât şi al campingurilor ieftine, unele dintre ele fiind cocoţate la propriu deasupra apei, pe piloni.

Această utilizare diversă alimentează economia locală, oferind guvernului un stimulent pentru a proteja zona şi speciile sălbatice. Botswana mai câştigă venituri substanţiale din minele de diamante, crescându-şi profiturile când pietrele brute sunt tăiate într-unele mai mici.

Dar Delta Okavango va supravieţui numai dacă este păstrată ca un întreg. Atât timp cât râurile rămân sălbatice – neîngrădite de baraje – şi nu se ridică garduri în calea migraţiei animalelor, sunt foarte optimist şi convins că Delta Okavango va rămâne unul dintre cele mai minunate locuri sălbatice din lume.

O turmă de elefanţi africani, fotografiată din aer, traversează o mlaştină din Delta Okavango. Foto: Frans LantingO turmă de elefanţi africani, fotografiată din aer, traversează o mlaştină din Delta Okavango. Foto: Frans Lanting

Pe scurt

  • Aşezare: Zona nord-centrală a Botswanei
  • Suprafaţă: 12.950 kmp
  • Specii sălbatice: Lei, elefanţi, bivoli africani, girafe, hipopotami, crocodili, leoparzi, facoceri, babuini, gnu, gheparzi, hiene, antilope, rinoceri, zebre, câini sălbatici şi o multitudine de păsări, printre care: flamingo, jacana africane, pes-cărei uriaşi, cocori cu mărgele, gâşte pitice şi vulturi-pescari
  • Notabil: Inundaţiile anuale ale deltei sunt complexe, volumul de apă crescând şi scăzând într-un ciclu de 80 de ani.

Text: Frans Lanting
Frans Lanting, expert în fotografii din natură, a scris multe cărţi, printre care Okavango, Africa’s Last Eden.

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic Traveler, Vara 2010)



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*