Un domeniu exotic: Marele Gobi

În Deşertul Gobi, locul unde se găsesc unele dintre cele mai mari dune din lume, cămile bactriene (cu două cocoaşe) îşi croiesc drum pe muchiile dunelor de nisip. Foto: George Steinmetz

Al treilea mare deşert al lumii surprinde prin piscurile ninse, animalele rare şi ascunzătorile bogate în fosile de dinozauri.

Născut între Gobi şi stepa mongoleză, într-o familie tradiţională de păstori nomazi, mi-am petrecut copilăria păstorind iaci. Strămoşii mei se considerau ei înşişi parte a acestui loc remarcabil şi îi protejau peisajele splendide.
Dintre cele două regiuni, Gobi îmi pare mai captivant. Acest enorm deşert fierbinte – al treilea ca mărime, după Sahara şi Deşerturile Arabiei – străbate sudul Mongoliei şi nordul Chinei. Gobi rămâne unic şi misterios, un loc unde mări continentale străvechi au scos la lumină o bogăţie de oase şi ouă de dinozauri fosilizate. Un loc cu dune de nisip aride, acest deşert de mare altitudine cuprinde şi piscuri impunătoare, păduri întinse, izvoare curgătoare, stepe întinse şi un regat al animalelor din care fac parte rarii leoparzi-de-zăpadă, oi sălbatice, ibişi de deşert şi urşi de Gobi. Altfel spus, Deşertul Gobi mongol uneşte largile câmpii europene cu lanţurile muntoase ale Asiei şi cu dunele de nisip sau văile erodate ale Africii, devenind un ţinut al celor trei continente.
5 milioane de hectare din Deşertul Gobi din Mongolia au fost declarate Marea Zonă Protejată Gobi, creându-se astfel cea mai mare Rezervaţie a Biosferei din Asia şi una dintre cele mai mari din lume. Ce locuri speciale aşteaptă aici să fie descoperite? Multe. Parcul Naţional Gurvanasaikhan oferă unele dintre cele mai populare atracţii ale rezervaţiei, inclusiv asprul defileu al Văii Vulturilor, numită aşa după păsările rare, vulturii bărboşi, asemănători unor condori, ce plutesc pe curenţii termici, dar şi Nisipurile Cântătoare, un ocean continental de dune de nisip, mărginite de formaţiuni de piatră de culoarea somonului. Vechile stânci prăfoase Bayzang (în flăcări) din Gobi gem de fosile de dinozauri. În 1923, zoologul american Roy Chapman Andrews a descoperit aici primul cuib cu ouă de dinozaur.
Mai este şi Râul Onggi, lângă care am crescut şi care va rămâne mereu aproape de inima mea. Apă curgătoare pastorală, esenţială vieţii păstorilor nomazi, ea a fost secătuită de minele din apropiere. Eforturile mele în cadrul Mişcării pentru Râul Onggi au ajutat la răsturnarea acestei tendinţe şi mă bucur să spun că, până acum, 35 din cele 37 de obiective miniere din bazinul Râului Onggi şi-au oprit operaţiunile distructive.

Tradiţia întâlneşte modernitatea în iurta bine dotată a unui păstor şi a soţiei lui. Foto: Matthieu Paley

Pe scurt

  • Aşezare: În Mongolia şi China, la nord de Beijing
  • Suprafaţă: 1.295.000 kmp
  • Climă: Latitudinea şi altitudinea variabilă conduc la amplitudini termice zilnice de până la 13°C
  • Activităţi: Drumeţii, călărie pe cămile, rafting, urmărit de păsări, paleontologie
  • Notabil: Gobi este mereu ţinta unor aprige vânturi şi furtuni de nisip. O mare parte din stratul superior de sol se pierde în vânturile de est, care-l poartă peste zona nord-centrală a Chinei. La începutul anului 2009, un strat considerabil de praf din Gobi staţiona deasupra Beijingului.

Text: Tsetsegee Munkhbayar
Tsetsegee Munkhbayar a fost Emerging Explorer al National Geographic în 2008 şi a primit Premiul Goldman pentru Mediu. Este co-fondator al Mişcării pentru Râul Onggi.

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic Traveler, Vara 2010)



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*