Terasele de pe Cordillera

Cioplite în flancul muntelui acum aproape 2.000 ani, în nordul Luzonului, terasele de orez Banaue din Provincia Ifugao se întind cât vezi cu ochii. Foto: Michele Falzone

Terasele de orez Ifugao din Filipine, capodopere ale artei agrare, acoperă versanţi întregi.

Cu mai bine de 30 de ani în urmă, am căzut în mrejele unuia dintre cele mai remarcabile peisaje antropice – terasele străvechi, cioplite de mână, pe care se cultivă orezul. În Luzon, principala insulă filipineză, la aproximativ 400 km nord de Manila, ele străbat regiunea Munţilor Cordillera. Deşi crescut în munţii Montanei, nimic nu m-a pregătit pentru priveliştea acestor terase sinuoase de un verde-aprins, ce coboară pe pantele abrupte ale muntelui tropical. Era o adevărată poezie a naturii.
Când am ajuns pentru prima dată în regiunea Cordillera, în 1976, ca voluntar în Corpul pentru Menţinerea Păcii, am descoperit un loc unde peisajul şi cultura se întreţeseau armonios. De generaţii întregi, plantarea, cultivarea şi recoltarea orezului reprezentau temelia culturii locale şi principalul centru de interes al comunităţii. Legenda spune că zeii din Lumea Cerurilor au dat primele boabe de orez sacru întâilor constructori ai teraselor. Ce-mi amintesc cel mai bine din Cordillera este mirosul orezului gătit şi femeia din satul meu care, timp de 27 de ani, mi-a păstrat un coş pe care îl plătisem, spunându-i că o să mă întorc după el.
Au trecut aproape trei decenii până m-am întors în satul meu, Uma Lubuagan, în provincia Kalinga. Multe se schimbaseră. Atât terasele, cât şi cultura indigenă îşi pierdeau – încet, dar sigur – integritatea structurală. În căutarea altor şanse, tinerii plecau din munţi şi abandonau o existenţă câştigată cu sudoarea frunţii. Îngrijoraţi, bătrânii se întrebau cine avea să le păstreze moştenirea, seminţele, terasele, legătura vie cu strămoşii lor.
Un licăr de speranţă a apărut în 1995, când UNESCO a inclus în Patrimoniul mondial cinci grupuri de terase de orez din provincia Ifugao. M-am întors aici visând să aduc moştenirile locale – orezurile tinawon şi unoy – pe o piaţă mai largă, să-i ajut pe fermieri să câştige mai mulţi bani şi să contribui şi la conservarea teraselor. Am privilegiul de a face parte dintr-un proiect care sprijină revitalizarea uimitoarelor terase de orez din nordul Luzonului. Astăzi, pe lângă coşul împletit de mână, am şi o fărâmă din visul meu.

Text: Mary Hensley
Mary Hensley a înfiinţat Eight Wonders Inc. şi Proiectul Moştenirii de Orez din Cordillera (www.heirloomrice.com), pentru a stabili legături între cultivatorii unor soiuri rare de orez de munte şi piaţa internaţională, oferind astfel oamenilor din toată lumea şansa de a gusta acest orez.

Pe scurt

  • Aşezare: Ifugao e o provincie muntoasă, aspră, în nordul Luzonului, cea mai mare din cele peste 7.000 de insule din Filipine
  • Suprafaţă: 2.517 kmp
  • Populaţie: 147.281
  • Climă: Caldă ziua, dar adesea răcoroasă şi chiar rece noaptea
  • Activităţi: Drumeţii, vizitarea unor sate izolate, achiziţionare de obiecte confecţionate manual
    Notabil: În general, triburile de munte ale căror strămoşi au creat pentru prima dată terasele de orez, au rezistat eforturilor guvernamentale de asimilare.

(Articol publicat în ediţia revistei National Geographic Traveler, Vara 2010)



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*