Orașul Hello Kitty

Foto: Andreea Caldera

În Tokyo, unul dintre adevăratele megaorașe ale lumii, rezervoare de tradiție prosperă în mijlocul unei culturi consumeriste ultramoderne.

Text: Karin Muller

Când se lasă seara, Tokyo prinde viață și scânteiază în luminile neonului. Inscripții se preling de-a lungul zgârie-norilor. Ecrane TV pe mai multe etaje etalează trupuri tinere, superbe, fluturând splendide noi gadget-uri. Pe străzi, fete „de firmă”, cocoțate pe tocuri cui, descarcă horoscopuri pe iPhone-urile lor, ciripind între ele ca un stol de vrăbiuțe. Negri în smoching invită posibili clienți în baruri întunecoase.

Mai există însă și o altă față a orașului; o întrezărești în Asakusa, un sat ascuns în inima vechiului Tokyo – un sat devenit oraș, dar rămas tot sat. Noaptea, oamenii de aici încă își lasă ușile descuiate. Vechi meșteșuguri țărănești umplu aerul de vară cu miresmele paielor proaspăt tăiate pentru tatami-uri sau cu izul înțepător al boabelor fermentate de soia. Și, dacă te uiți cu atenție, o să găsești chiar și câte o femeie cu spatele prins rigid într-un kimono cu trei straturi, savurând pe furiș un burger în fast-food-ul de la colț.

Sapă și mai adânc, și vei găsi moștenirea feudală a orașului Tokyo în momente la fel de trecătoare ca primele flori de cireș ale primăverii. Tokyo este unul dintre puținele locuri din lume unde o floare poate aduce un întreg oraș într-o stare de frenezie maximă. Cireșii rămân înfloriți mai puțin de două săptămâni, în cultura japoneză ei simbolizând aspectul trecător al vieții, tristețea ascunsă în toate lucrurile frumoase. Florile de cireș cad în plină glorie, precum războinicii samurai.

Practic, în ultimul secol, Tokyo a fost anihilat de două ori: prima dată în 1923, de cutremurul supranumit „Marele Kanto”, ce a provocat numeroase incendii; apoi încă o dată, de bombardamentele distrugătoare ale Forțelor Aliate, din cel de-al Doilea Război Mondial. Însă de fiecare dată s-a ridicat din cenușă precum Pasărea Phoenix, renăscând într-o reflectare și mai modernă a identității sale, în care se împletesc trecutul și prezentul. Tocmai acest echilibru oferă Tokyo-ului rezistența și flexibilitatea cu care poate supraviețui, orice s-ar întâmpla – de la incendii devastatoare până la Hello Kitty – pășind încrezător în secolul al XXI-lea.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*