Escală în port

Insulele Sanguinaires, Ajaccio, Corsica. Foto: Riccardo Spila/SIME

 

 

Ridică pânzele spre cele mai frumoase porturi ale Europei.

Pitorești, pline de vitalitate culturală și suficient de compacte ca să le vezi într-o zi sau să le savurezi într-o săptămână, micile porturi sunt comori ascunse pe itinerarul oricărei croaziere. Iată șase dintre cele mai frumoase paradise portuare ale Europei: micuțe, numai bune de parcurs la pas, pline de caracter și ancorate în secole întregi de istorie, te așteaptă să le descoperi.

Text: Margaret Loftus

Ajaccio, Franța

Insula lui Napoleon, scăldată de soare

Combinație de mediteranean franțuzesc și aer italienesc, Ajaccio este pe jumătate o lume de cafenele și pe jumătate o cultură a muntelui. Dealurile sale verzi ascund însă o veche înclinație către independență.

Decorul: „Ajaccio, ascuns în adîncul unui golf înconjurat de munți înalți… sugerează o gravură de secol XVIII lipită peste o fotografie a acestui peisaj măreț, într-un colaj suprarealist”, scria Dorothy Carrington despre orașul de care se apropia la bordul unui vas, în cronica ei de călătorie din 1971, Granite Island: A Portrait of Corsica. Coborând pe uscat, Carrington a fost încântată de această poartă de intrare spre Corsica – inițial colonizată de Grecia, guvernată câteva secole de Genova și devenită acum o regiune a Franței – cu clădirile ei de lângă port în nuanțe pastel, cu piețe publice mărginite de palmieri și cafenele pline de veselie.

Perla orașului: Se poate spune că Ajaccio suferă de „complexul lui Napoleon”. Fiind locul de naștere al Generalului Bonaparte, orașul îi închină multe ode fostului împărat al Franței. Dacă trebuie să alegi o singură destinație, optează pentru un popas la Musée National de la Maison Bonaparte.

Un sfat de la cunoscători: Explorează Marché Central d’Ajaccio, piața în aer liber din apropierea portului, te îndeamnă autorul de cronici culinare David McAninch, un mare iubitor al orașului. „E o felie excelentă de viață locală. Nu trebuie să te duci neapărat să cumperi mâncare ca să-ți placă acolo.” Dacă însă ai de cumpărat așa ceva, optează pentru o combinație de cârnați și alte mezeluri preparate din carnea porcilor de pe insulă, mari amatori de castane, și brocciu, o brânză de oaie aromată, de tip ricotta. Tour de France își serbează a 100-a aniversare în 2013 – și pentru prima dată Corsica cea plină de dealuri a fost inclusă nu doar ca un reper de pe traseu, ci ca punct de plecare.

Arome locale: Bucătăria corsicană a fost influențată mai mult de munți decât de mare. Auberge U Licettu, la 16 km de țărm, printre dealuri, e cel mai tradițional loc posibil, unde găsești preparate rustice din mistreț și miel.

Viață de noapte: Cultura cafenelei domnește în Ajaccio. Stai la o masă lângă port și comandă-ți la Patrimonio un pahar de vin alb aspru, corsican, sau un strop de mirto rece – un digestiv preparat din fructe de mirt.

Pe mare: Poți să faci o excursie de trei ore pe mare cu Decouvertes Naturelles, într-un tur al Insulelor Sanguinaires. Stâncoase și sălbatice, ele marchează intrarea în Golful Ajaccio.

Un pont din port: 250 de croaziere fac aici escală anual, cu vase ale unor companii ca Princess, Disney, Seabourn și Costa.

Foto: Jose Fuste Raga/Corbis

Ålesund, Norvegia

Luminile și sunetele Nordului

Arhitectură Art Nouveau. Un festival de mâncare norvegiană și un port istoric. Fiorduri și munți. Ålesund ar putea alcătui decorul unui basm nordic cu zâne – dar cu intrigă modernă.

Decorul: Risipit pe mai multe insule colțuroase din Marea Nordului, cu munți care se întind în toate direcțiile, Ålesund reprezintă o chintesență a porturilor scandinave. Însă concentrația neobișnuită de Jugendstil – stilul arhitectural ales după un incendiu devastator în 1904 – transformă orașul într-o destinație cu design.

Perla orașului: Lasă profesioniștii să îți arate turnurile, turnulețele și ornamentele înflorite ale arhitecturii distinctive a orașului, într-un tur cu ghid pe străzile pietruite. Punctul culminant al unei plimbări este o escală la Jugendstilsenteret, o fostă farmacie devenită acum Centrul Art Nouveau, gata să ofere explicații vizitatorilor și având un interior impecabil păstrat.

Sfatul cunoscătorului: Urcă cele 418 trepte spre vârful muntelui local, Aksla, ca să admiri o priveliște copleșitoare cu centrul orașului, fiordurile și Alpii Sunnmøre. „Localnicii se duc la Kniven și Rundskue, unde se bucură de panorame spectaculoase de 360 de grade”, spune Bertil Holen, un locuitor din Ålesund. Aici ai șansa să surprinzi acel instantaneu care să îți asigure invidia de moment a tuturor prietenilor tăi de pe Instagram. {i, după cum subliniază Holen făcându-mi cu ochiul, „E pe gratis” – o chestie relativ rară într-o țară faimoasă pentru prețurile ei ridicate.

Arome locale: Localnicilor le plac teribil svele – un fel de clătite umplute cu unt și zahăr sau brunost, o brânză caramelizată, obținută din zer – la o cană de cafea tare, o gustare foarte populară pe feriboturile locale. Dar mâncarea lor specifică este bacalao: Ålesund exportă cel mai mult cod uscat și sărat din lume. Încearcă-l la XL Diner, unde bucătarul Ivar Breivik scoate tot ce-i mai bun din el în nu mai puțin de șapte rețete, inclusiv clasicul preparat norvegian cu șuncă și tocăniță de mazăre. Vizitează Ålesund în august, în timpul Festivalului Mâncărurilor Norvegiene, și bucură-te de un ospăț nordic îmbelșugat, cu rețete fie tradiționale, fie extrem de moderne, din ingrediente locale, proaspete.

Viață de noapte: Vara zăbovește la o cafenea în aer liber, cu un cocktail local din ananas, Slyte, sau o bere Hansa rece. Relaxează-te și admiră apusul de la miezul nopții – lumina e atât de intensă, spun localnicii, încât pare că oceanul a luat foc.

Pe mare: Ia un caiac și vâslește pe canalul Brosundet, prin inima orașului, unde te vei afla alături de bătrânii lupi-de-mare care își strigă marfa – pește și creveți proaspeți – din bărcile lor de lemn colorate. Găsești caiace de închiriat la Actin și 62 Nord – ambele situate lângă piața Regina Sonja. În Alnes, un sat pitoresc de pescari de pe Insula Godøy (unde ajungi rapid din Ålesund cu barca sau cu autobuzul), găsești un far memorabil. Urcă până sus ca să admiri priveliștea, află mai multe despre cultura acestor țărmuri și comandă o felie din prăjitura specială preparată aici.

Un pont din port: Aproximativ 120 de croaziere fac escală anual, cu vase ale unor companii precum Norwegian Cruise Line, Cunard și Crystal Cruises.

Foto: Andreas Hub/Iaif/Redux

Valletta, Malta

Steaua Mediteranei

Un port cu ape adânci stârnește invidia Europei. Cu o colecție uimitoare de clădiri în stil baroc și o istorie plină de cavaleri și povești galante, Valletta este giuvaierul itinerarelor pe Mediterana.

Decorul: Situat în partea de jos a arhipelagului maltez, Valletta e o peninsulă fortificată din golfulețul care formează Grand Harbour. Construit de Cavalerii Ioaniți după ce i-au înfrânt pe otomani în 1565, orașul și-a păstrat o mare parte din specificul baroc și aerul misterios. Timp de aproape 2.000 de ani, a fost cel mai râvnit port din Mediterana, fiind chiar considerat pivotul întregului Imperiu Britanic.

Perla orașului: Construite în 1661 pentru plăcerea regilor italieni, Grădinile Barrakka au fost deschise pentru publicul larg abia în 1824. Priveliștile impresionante pe care le oferă Grand Harbor și cele trei orașe surori cu Valetta – Senglea, Vittoriosa și Cospicua – sunt fără egal. Cărările grădinilor sunt mărginite de monumente care comemorează istoria tumultuoasă a insulei, de la un omagiu adus lui Winston Churchill până la un trio emoționant de ștrengari – statuete din bronz realizate de sculptorul maltez Antonio Sciortino. La prânz și la apus se trage câte o salvă de tun, în semn de salut adresat guvernării britanice a insulei.

Sfatul cunoscătorului: Printre locurile pe care trebuie neapărat să le vizitezi se numără Teatrul Manoel, unul dintre cele mai vechi teatre în stil baroc încă funcționale, și Catedrala Sf. Ioan, care adăpostește și capodopera lui Caravaggio, „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”, spune tenorul de origine malteză Joseph Calleja.

Arome locale: Fructele de mare predomină în meniurile din Valetta – lampuki (dorada), caracatița și melcii sunt la mare cinste aici. Mâncarea națională e fenkata, un ospăț cu carne de iepure, ale cărui origini se pierd în era cavalerilor, când nu oricine avea voie să vâneze iepuri. Localnicii se aprovizionează cu fenkata la Ta’Soldi din Mgarr. Merită din plin să mergi până acolo, conducînd 30 de minute spre interiorul continentului.

Viață de noapte: În zonele de stațiune Paceville și St. Julian sunt cluburile disco. Mulțimile mai „blajine” se îndreaptă spre BJ’s Live Music Club, pentru jazz și rock în aer liber, sau, pentru un decor mai relaxat, spre Bedouin Bar de pe țărmul mării, o variantă edulcorată a unei tabere nomade tradiționale.

Pe mare: Ridică pânzele la bordul unui gulet turcesc pentru o croazieră de o zi, de-a lungul coastei de nord-est a Maltei. Cele mai bune escale includ partide de snorkeling în largul Insulei Gozo – care, după părerea multora, a inspirat mitica Insulă Oggya, unde nimfa Calipso din Odiseea lui Homer l-a ținut captiv pe Ulise – și în Blue Lagoon, care face parte din rezervația naturală a Insulei Comino.

Un pont din port: 311 companii care organizează croaziere au făcut escală aici în 2011. Printre ele: Regents Seven Seas, Seabourn și Silversea.

Foto: Max Galli/Iaif/Redux

Talin, Estonia

Un port baltic cu ritmuri moderne

Străduțe pietruite, mărginite de case vechi, cu mansardă. Pasiune pentru muzică. Wi-Fi peste tot. Talinul e un suflet bătrân care a prins din nou chef de viață.

Decorul: Pentru un oraș care se apropie de 900 de ani vechime, Talinul are un chip proaspăt și curajul de a și-l susține. Un calendar plin de evenimente artistice, o comunitate high-tech înfloritoare și noua mișcare gastronomică nordică au injectat acestui port baltic o energie de nestăvilit.

Perla orașului: Cu turlele lui gotice, casele istorice și străduțele șerpuite, orașul vechi îți amintește parcă de Camelot și e amenajat compact, astfel încât îl poți parcurge ușor pe jos. Lasă în urmă mulțimea, plimbându-te alene pe zidurile medievale – porțiunea care leagă turnurile Nunna, Sauna și Kuldjala e deschisă pentru public – sau cațără-te până în vârful unuia dintre cele 20 de bastioane de apărare, ca să admiri priveliștea acoperișurilor cu țigle roșii.

Sfatul cunoscătorului: Festivalul Estonian de Cântece și Dansuri a debutat în Tartu, însă acum se organizează o dată la cinci ani în Talin. Dar cum orașul are un calendar artistic doldora, nici nu e nevoie să așteptați următoarea ediție, din 2014. „Lunile de vară sunt pline de festivaluri și concerte în aer liber”, spune Ene Palmiste, originară din Talin. „Estonienii profită de orice ocazie ca să își trăiască viața afară, în aer liber. După părerea localnicilor, nu există vremea rea, ci doar haine nepotrivite.”

Arome locale: Sült (piftie din carne de porc), verivorst (un fel de sângerete, cârnat preparat cu sânge) și vürtsikilu (sprot din Marea Baltică, preparat picant) sunt rețetele sezoniere clasice pentru estonieni. La Neh, un restaurant avangardist, cina capătă o întorsătură modernă cu mâncăruri îndrăznețe, cum ar fi carne de struț sărată, servită cu un păhărel de vodcă de pin.

Viață de noapte: Petreci cu cercurile șic din Talin la Butterfly Lounge.

Pe mare:  În Golful Seaplane, porți să urci la bordul lui Kajsamoor, un schooner din 1939, pentru o plimbare de două ore de-a lungul țărmului orașului, completată cu curs despre istoria maritimă a portului.

Un pont din port: 293 de croaziere au făcut aici escală în 2012, cu vase aparținând unor companii precum Crystal, Celebrity, Holland America și Windstar.

Foto: Hans Madej/Iaif/Redux

Zadar, Croația

Plaja cu design

Centrul unui arhipelag întins din Adriatica. Arhitectură milenară. Instalații de artă publice. Zadar este frățiorul mai mic și mai relaxat al orașului Dubrovnik.

Decorul: Flancat de zeci de insule idilice din Adriatica, la o oră de mers cu mașina de cinci parcuri naționale, acest oraș-peninsulă are o frumusețe naturală excepțională și o istorie epică pe măsură. Timp de aproape 3.000 de ani, acest port din nordul Coastei Dalmate a încercat să țină la distanță puterile străine – cu mai mult sau mai puțin succes. Moștenirea arhitecturală lăsată de acești năvălitori e vizibilă și azi în forumul roman sau în fortificațiile venețiene răspândite prin tot orașul. Centrul orașului e în partea lui veche, pe peninsulă, dar cea mai mare parte din Zadar se întinde, de fapt, pe continent. Lucrările de artă modernă amplasate în spațiul public și numeroasele cafenele pline de viață păstrează însă toate zonele orașului bine ancorate în secolul al XXI-lea.

Perla orașului: Cu forma sa distinctivă, cilindrică, și cupola inconfundabilă, Biserica Sf. Donat, o construcție din secolul al IX-lea, a devenit sinonimă cu Zadarul. Monumentul, care nu mai e folosit ca lăcaș de cult, își întâmpină turiștii cu brațele deschise, iar vara găzduiește concerte – de la chitaristul brazilian Daniel Wolff până la Orchestra de Cameră din Zadar – a căror sonoritate e pusă în valoare de acustica acestei clădiri.

Sfatul cunoscătorului: „Orga mării”, o instalație artistică făcută din tuburi și plasată sub noul chei, folosește energia valurilor pentru a produce un decor sonor parcă din altă lume. „Sunetele sunt atât de liniștitoare! E minunat să stai pe țărm ca să te relaxezi, după ce o zi întreagă ai umblat prin tot orașul”, spune Marijana Gucunski, o croată care lucrează în străinătate, dar își petrece în fiecare an o parte din vară la casa de pe plajă a familiei ei, aflată în apropiere. „Bineînțeles, nu trebuie să uiți să-ți iei de pe drum și o delicioasă sladoled (înghețată)!”

Arome locale: Ești lângă Adriatica, tărâmul fructelor-de-mare la grătar. E imposibil să dai greș dacă îți comanzi pește, calamar sau scoici na gradele. Spală totul cu un păhărel de rakija (rachiu) sau travarica (o tărie preparată din plante). Pentru o gustare nocturnă sau la micul dejun, încearcă un burek, un pateu cu brânză delicios, lângă o ceașcă de cafea turcească, preferata croaților, în oricare dintre miriadele de patiserii din Varoš – centrul istoric – care rămân deschise până la orele mici ale dimineții.

Viață de noapte: După lăsarea întunericului, orice localnic hip merge pe jos până la Garden, un mic local șic-minimalist deschis deasupra zidurilor orașului de James Brown, bateristul trupei UB40, și Nick Colgan, un producător muzical. Aici poți să asculți live jazz, ritmuri Latin groove sau muzică electronică. Soarbe alene o bere locală Karlovačko și joacă o partidă de șah sau lasă-te absorbit de atmosfera relaxată, cu un aer european aparte.

Pe mare: Portul e plin de ambarcațiuni care se întrec ca să te ducă în Arhipelagul Zadar, unde te așteaptă plajă, sate medievale și excursii la snorkeling. Fă o excursie de o jumătate de zi până la Dugi Otok, cea mai mare insulă, ca să petreci o după-amiază idilică pe Saharun, o plajă cu nisip, dar fără prea mulți oameni.

Un pont din port: În Zadar fac escală 100 de croaziere pe an, cu vase ale unor companii precum Crystal Cruises, Silversea Cruises și Voyages to Antiquity.

Foto: Tobias Gerber/Iaif/Redux

Gdansk, Polonia

Un oraș vechi cu o energie nouă

Vedetă a porturilor comerciale ale Ligii Hanseatice și picătura care a umplut paharul regimului comunist, Gdanskul are o istorie de o mie de ani, vizibilă oriunde te-ai uita. Decorul: Orașul a ajuns pe prima pagină a ziarelor din anii ’80 ca loc de naștere al mișcării Solidaritatea, care a contribuit la înlăturarea regimului comunist din Europa Centrală. Însă istoria lui e mult mai veche. Parte a unui triumvirat de orașe alături de Gdynia și Sopot, enclava a fost înființată cu o mie de ani în urmă și, la un moment dat, a prosperat ca port comercial al Ligii Hanseatice. Vechiul oraș a fost reconstruit după bombardamentele intense din al Doilea Război Mondial, dar încă amintește de vremurile sale de glorie. „Oriunde ajungi, ți se aduce încă o dată aminte de istorie”, spune Kuba Sikorski, proprietar de galerie în Orașul Vechi. „Când te plimbi pe Strada Mariacka, e foarte ușor să-ți imaginezi neguțătorii care se grăbeau să ajungă în port.”

Perla orașului: Într-un centru urban plin de monumente, Biserica Sf. Maria se ridică impunătoare. Construită între secolele al XIV-lea și al XVI-lea, este una dintre cele mai mari biserici de cărămidă din lume. Interiorul e la fel de impresionant, cu arcade înalte și un ceas astronomic din secolul al XV-lea, construit de Hans Düringer. Dacă urci aproape 400 de trepte, până în vârful turlei, poți să admiri o memorabilă panoramă a orașului.

Sfatul cunoscătorului: Pleacă de acasă dis-de-dimineață, sugerează Sikorski. „Îmi place grozav orașul vechi dimineața, când se trezește încet, în sunetul clopotelor de biserici – fiindcă avem multe pe aici – și în fâlfâitul de aripi al porumbeilor. Hoinărește pe treptele Străzii Mariacka și minunează-te de clădirile ei gotice, dintre care multe au fost reconstruite cu piatra originală.

Arome locale: Inventat în Gdansk în secolul al XVI-lea, când se considera că aurul are proprietăți medicinale, lichiorul din ierburi Goldwasser conține fulgi de aur și e tratația locală tradițională recomandată după o porție de pierogi (colțunași) la Goldwasser Restaurant.

Viață de noapte: Cunoscut pentru spa-urile sale turistice, Sopot – oraș înfrățit cu Gdansk și aflat la doar o jumătate de oră cu trenul – a devenit centrul unei vieți de noapte trepidante, cu muzicieni de stradă, restaurante și cluburi (inclusiv reprezentativul Spatif, deschis încă din anii 1960) concentrate în jurul Străzii Bohaterów Monte Casino.

Pe mare: Un decor natural cu vânturi puternice, Peninsula Hel – unde ajungi fie cu trenul din Gdansk, fie cu un feribot care vara face o oră din Gdynia – e un adevărat rai pentru kite-surfind și windsurfing.

Un pont din port: 29 de croaziere fac escală anual în Gdansk și 72 în portul înfrățit Gdynia, cu vase ale unor companii ca Princess, Seabourn și Regent Seven Seas Cruises.

 

 

 

 

 

 



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*