Articolul preferat din National Geographic

I-am rugat pe câțiva dintre prietenii și colegii din redacţie să îmi spună care e articolul lor preferat publicat în ediția română a National Geographic din 2003 încoace. Le-am cerut primul nume care le vine în minte, pentru două categorii: reportaj american şi material realizat în România. Iată nominalizările lor, însoțite de câte o scurtă motivaţie.

Helmut Ignat, fotograf

Local: Delta dintre Blocuri (mai 2012). Au fost multe articole româneşti interesante însă acesta a avut şi un impact absolut spectaculos: a dus la naşterea Parcului Natural Văcăreşti.

American: Toată seria de reportaje despre Hrană din 2014.

Susana Pletea, director editorial

Local: Dăbuleni, România, Bucate din nisip – pentru surpriză oferită! Agricultură mai funcţionează în România, pe-alocuri, graţie şansei și… încăpăţânării?! O doză de tragicomedie vine peste întreagă poveste, însă: mijloacele prin care se obţin rezultate sunt rudimentare! Oare unde am fi dacă am face agricultură ca la carte?

American: Ediția din ianuarie 2017 despre identitatea de gen – pentru felul în care a reuşit să mă oprească în loc, pentru felul în care a pus punctul pe o realitate din care facem parte fără să o înţelegem şi acceptăm întotdeauna. Magistral, dureros, bine de scris cu andreaua în colţul ochiului şi ţinut minte.

Oana Ivan, colaborator

Mi-a revenit spontat în minte ediţia premierelor din ianuarie 2015. Mi-a plăcut că avea perspectiva timpului şi lucruri care acum sunt foarte obişnuite am văzut cum au fost o dată noi şi inovatoare.

Elena Stancu, colaborator

Local: Articolul despre Renaşterea Vinului Românesc (octombrie 2015) care mi-a făcut poftă de un vin bun şi de o plimbare lungă în via de la Corcova.

American: Tot numărul dedicat genului din ianuarie 2016. Am aflat lucruri pe care nu le ştiam – habar n-aveam că există atât de multe genuri – mi-am reconsiderat propriile prejudecăţi şi m-am întrebat dacă noi, femeile, suntem cu adevărat libere.

Costas Dumitrescu, fotograf

Local: Recuperatorii din Delta Dunării (septembrie 2016)

American: Misterul riscului (iunie 2013)

Domnica Macri, managing editor

Puterea credinţei (decembrie 2016) e unul dintre cele mai uimitoare reportaje din vremuri recente.

Bogdan Giubernea, art-director

Local: Apostolul Andrei (decembrie 2012). Mi-a stârnit curiozitatea de când am văzut coperta: o dată pentru că m-am simţit puţin vizat (mă cheamă şi Andrei) şi apoi pentru că oferă un unghi diferit asupra fenomenului în cauză privit în majoritatea cazurilor prin prisma Bisericii Ortodoxe.

American: Vârsta neîncrederii (martie 2015). De actualitate pentru realitatea în care ne învârtim – teorii ale conspiraţiei, fake news şi “alternate facts”. Dezvăluie naivitatea de care mulţi nu se pot dezice atunci când îşi aleg sursele de informare.

Stelian Botoran, corector

Local: Ce facem cu Dracula? (noiembrie 2005). A stârnit şi interesul altora (a apărut în alte 17 ţări), deşi întrebarea nu şi-a căpătat încă răspunsul şi rămâne de actualitate; poate publicăm şi… partea a II-a).

American: Noile ziduri chinezeşti şi tot numărul despre China (mai 2007) pentru că a ridicat un pic valul sub care se petrec transformări uimitoare, la o scară uriaşă, într-o ţară cu o civilizaţie multimilenară.

Radu Oltean, ilustrator

Local: Satul Măguri (septembrie 2007) – fantastic de bine scris şi de atmosferă.
Din cele americane le reţin pe vecie pe cele cu tentă eco gen Nu va mai fi petrol ietin (iunie 2005), cel cu solurile în pericol (septembrie 2008), cu biocombustibilul (februarie 2008). Le reţin nu neapărat pentru calităţi artistice ci pentru valoarea informaţiei şi putere de impact.

Tudor Șmalenic, creative director

Local: Fotbalul feminin (iunie 2006) mi-a plăcut pentru că e inedit. Pe cât de mulţi bani are fotbalul băieţilor, pe atât de puţini au fetele.

American: Malaria. Îmi place lupta omului cu duşmanii invizibili din microunivers.

Adriana Hoancă, traducător

Local: Ţin minte foarte clar unul interviu despre Harta Verde (mai 2008), o iniţiativa firească poate în lumea în care trăim, dar relativ stingheră în România şi cu atât mai lăudabilă. Instructiv şi dătător de curaj să vezi că trei oameni se pot adună cu o idee din care chiar să se lege ceva. Un soi de lupta cu morile de vânt, dar cu atât mai spectaculoasă pentru reuşită. Grozav mi s-a părut şi cel despre doctorul de ţară rămas să facă apostolat în satul uitat de lume unde ajunsese că medic tânăr, după absolvire. Pare genul de poveste pe care o citeşti într-o carte cu pilde, nu într-o revista ca NG, iar în ziua de azi mă tem că cei mai mulţi oameni au nevoie de traducător că să priceapă o asemenea mentalitate…

American: off the top of my mind, aş alege un articol despre Nansen (ianuarie 2009). Mi s-a părut incredibil momentul când, după ce doi oameni rătăcesc singuri pe banchiza timp de un sfert de an, se întâlnesc la un moment dat cu un al treilea… şi – asta ţin minte foarte clar – primele cuvinte ale lui sunt “nu eşti tu Nansen ?”

Incredibil ! Și la fel de incredibil mi se pare să rezişti atâtea săptămâni cu provizii tot mai puţine şi mai sărace, îmbrăcat cu pulover de lână şi cu bocanci din piele, legaţi cu şireturi… faţă de toate jucăriile hi-tech cu care pleacă la drum exploratorii din ziua de azi. No offense, dar adevăratul curaj de fier cred că acolo era !

Adina Brânciulescu, colaborator

Triumful Supermarketului (decembrie 2014). Din perspectiva omului mutat la ţară care vede cu ochii lui se întâmplă cu o comunitate tradiţională unde apare un supermarket şi cât de vulnerabili sunt indivizii la cântecul lui sirenă.

Cum a apărut băutură (febroarie 2017). A fost o revelaţie să văd cum mergem braţ la braţ cu alcoolul din cele mai vechi timpuri.

Anca Bărbulescu, traducător

Local: Doctorul de ţară, iunie 2008. Are conţinut, are impact, e frumos întors din condei, dar fără exagerări – genul de articol pe care e o plăcere să-l traduci.
American: Viitorul Hranei, mai 2014 (deşi, vai, Trenul celor uitaţi, din iulie 2014, cât de bun… dar prea apropiat că subiect de alegerea mea locală). Pentru că ne aminteşte două lucruri esenţiale: 1) că schimbările pozitive cad şi în sarcina noastră, nu doar a primarului, guvernului, Uniunii şi 2) că nu e nevoie neapărat să facem schimbări enorme – să vindem maşina, să mâncăm numai salată, să nu mai călătorim cu avionul – ci doar să gândim şi să nu irosim. Pe scurt, că nu avem nicio scuză să nu fim responsabili.

Cătălin Gruia, redactor-şef 

Local: Viaţa în Mocirla (noiembrie 2006). Mi se pare că e cel mai viu reportaj pe care l-am făcut. Și pentru toată povestea din spatele lui.

American: Somonul de Atlantic (iulie 2003) Atât de mult mi-a plăcut articolul asta, încât, deşi e din 2003, îi ştiu și acum multe pasaje pe dinafară. Şi desigur Evanghelia după Iuda (mai 2006).

Robert Miklos, redactor până în 2007

Dintre articolele locale ţin minte cu plăcere Viaţa din Mocirla. E corect documentat, abordarea e potrivită prin prisma personajelor din acel univers şi astfel ia naştere cel mai bun, cel mai rotund local din istoria NG România (am argumente multiple în acest sens).

Articole internaţionale au fost multe care mi-au plăcut (Cafeaua, Somonul, sau cel cu supravegherea high tech, Sclavii din zilele noastre, Marais, sunt doar câteva care-mi vin în minte). Însă Tangoul (ianuarie 2004) este articolul care mi-a rămas în suflet. Este un reportaj ce surprinde esenţă vieţii unui popor, care lucru, întâmplător, îl ancorează în universalitate. Istoria tangoului se confundă pe alocuri cu istoria modernă a Argentinei. Iar să… dansezi “pentru şi din” orice atinge sublimul.

Andreea Câmpeanu, redactor până în 2010

Local: Am două articole preferate.  Ceauşescu (noiembrie 2007) pentru că a abordat într-un mod destul de detaşat un subiect atât de legat de emoţie pentru noi până azi. Celălalt e Tătarii din România (septembrie 2010) pentru că e mişto scris şi m-am bucurat să citesc şi să aflu despre una dintre cele mai puţin vizibile dintre comunităţile româneşti.

American: Malaria (iulie 2007) e unul dintre articolele pe care îl trimit încă destul de des la oameni, când e vorba de malarie. Pentru că am locuit câţiva ani în Africa Sub-Sahariană, mai exact în Sudanul de Sud, unde mă întorc frecvent. Am avut malarie, dar accesul la medicaţie m-a ajutat să mă vindec foarte uşor – deşi am avut forma cea mai gravă a bolii. Ştiu cât de des se moare de malarie şi articolul asta m-a ajutat să înţeleg mai bine boală şi răspândirea ei, cât şi legătură cu sărăcia.

 

***

Ţie care ţi-a plăcut mai mult?



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*