Efecte: noua lege a risipei alimentare

Foto: 123rf

Noua lege a risipei alimentare ar închide magazinele sociale din ţară şi ar lăsa sute de familii din Bucureşti şi Sibiu fără singura sursă de unde îşi pot procura alimente la preţuri mai mici, se arată într-un comunicat de presă.

Dacă va fi votată săptămâna viitoare, noua lege privind reducerea risipei alimentare va închide magazinele sociale şi va lăsa sute de familii din Bucureşti şi Sibiu fără singura sursă de unde îşi pot procura produse alimentare la preţuri reduse. Totodată, această nouă propunere legislativă nu impune în niciun fel obligaţii companiilor din industria alimentară în ceea ce priveşte reducerea risipei. Toate măsurile rămân facultative.  

Câteva luni Comisia pentru agricultură a discutat Proiectul de lege pentru modificarea legii 217/2016 privind diminuarea risipei de hrană. După mai multe luni de discuții, pe agenda Camerei Deputaților va ajunge, cel mai probabil miercurea viitoare, un proiect de lege care:

  • Interzice revânzarea produselor donate, inclusiv de către magazine sociale.
  • Nu impune nici un fel de obligații companiilor din industria alimentară în ceea ce privește reducerea risipei. Toate măsurile propuse sunt facultative.

Primul efect al acestei Legi va fi dispariția acelor câteva magazine sociale din România și imposibilitatea apariției altora. Un astfel de magazin social este Asociația SOMARO – Magazinul Social. De aici se pot aproviziona persoane aflate la limita sărăciei, beneficiari ai Direcției Generale pentru Asistență Socială. În condițiile în care legea va interzice comercializarea produselor donate, acest magazin, și altele la fel, se vor închide. Cele 819 de familii beneficiare ale magazinele sociale SOMARO din Bucureşti si Sibiu (familii aflate în situații de sărăcie) își vor pierde posibilitatea de a cumpăra de aici produse la prețuri extrem de mici (aproximativ 15% din valoarea lor reală). 

Magazinele sociale și alte structuri de economie socială asemanatoare nu au profit. Vânzarea produselor asigură, de multe ori doar parțial, subzistența magazinului. În plus, vânzarea produselor la prețuri pe care totuși persoanele aflate în sărăcie extremă și le pot permite, ajută beneficiarii să-și păstreze demnitatea, tratați fiind ca clienți.

Peste tot în lume statele investesc în astfel de soluții care ajută atât la diminuarea risipei alimentare, cât și la reducerea sărăciei. (De exemplu magazinele sociale SOMA in Austria, magazinele sociale Not-for-profit Grocery Markets in Canada, magazinele sociale Croix-Rouge Buttek în Luxemburg, magazinele sociale CARITAS MARKT in Elvetia, etc. În 2013 au existat peste 1.000 de magazine numai în Europa!). În România, statul le interzice. 

Pe tot parcursul dezbaterilor din Comisia pentru  Agricultură, reprezentanții companiilor din industria alimentară s-au împotrivit obligațiilor pe care proiectul inițial le impunea, nedorind să își asume niciun fel de responsabilitate pentru diminuarea rispei alimentare. În aceeași măsură, au militat împotriva posibilității magazinelor sociale de a vinde produsele primite, deși orice companie donatoare ar fi putut să decidă către ce tip de organizație donează și în ce condiții.

Toate acestea în condițiile în care, conform Eurostat, în România:

  • 38,8% ponderea populației expuse riscului de sărăcie sau excludere socială – a doua cea mai mare din UE 
  • 23,8% din totalul populației României sunt persoane afectate de privațiuni materiale severe 
  • 18,9% dintre angajați sunt expuși riscului de sărăcie

Grupul de organizații România împotriva risipei de hrană va solicita deputaților să amendeze proiectul de lege odată ce acesta va ajunge pe agenda plenului, așa încât prevederile sale să nu fie facultative, ci obligatorii, iar magazinele sociale să fie exceptate de la interdicția de a re-vinde produsele primate ca donație.

Sursa: CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Foto: 123rf

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*