Alpinistul Alex Găvan atinge vârful Gasherbrum 2, fără oxigen suplimentar

Denis Urubko (stânga) și Alex Găvan la 7700m, Vf G1 (8068m) pe fundal. Foto: D Urubko

 

Pe 18 iulie, ora 12, ora României, alpinistul Alex Găvan a reușit să atingă vârful Gasherbrum 2, de 8035 de metri, din munții Karakorum, Pakistan, fără a folosi oxigen suplimentar sau porteri de altitudine. Cu această reușită, el și-a trecut astfel în palmares al șaptelea vârf de peste opt mii de metri.

Expediția, începută pe 14 iunie și planificată să dureze aproape două luni de zile, a ajuns la final, după ce, în timpul ultimei etape de aclimatizare la 7000 de metri, Găvan și echipa sa au intuit potențialul momentului și au pornit din tabăra trei ascensiunea finală către vârf, ascensiune care a durat 17 ore.

Ascensiune cu Don Bowie la aproape 7000m. Foto: Alex Găvan

În această expediție, Găvan i-a avut ca parteneri de coardă pe Don Bowie (peste 19 expediții himalayaene la activ, printre altele, cu vârfurile K2 (8611m) și Annapurna (8081m) urcate fără oxigen suplimentar, cu care s-a cunoscut în timpul operațiunii de salvare organizată pentru Inaki Ochoa de Olza pe Annapurna, în 2008) și Lotta Hintsa (Finlanda).

În timpul escaladei finale, din cauza unor considerente obiective, Don și Lotta au fost nevoiți să renunțe la ascensiune, Găvan atingând vârful în manieră solitară. Don și Lotta urmează să reia ascensiunea vârfului în zilele următoare.

În timpul perioadei de aclimatizare, între tabăra de bază, de la 5000 de metri altitudine, de pe ghețarul Abruzzi și vârf, au fost stabilite trei tabere intermediare la înălțimile de 5900m, 6400m și 7000m.

“Pe 10 iulie, atunci când am plecat împreună cu Don și Lotta să stabilim tabăra trei, planul era să dormim două nopți la altitudinea de 7000 de metri și astfel să ne finalizăm procesul de aclimatizare. Urma să coborâm apoi în tabăra de bază pentru a ne odihni și a fi apoi în formă optimă pentru ascensiunea vârfului. Aveam la noi echipament și provizii pentru numai șase zile de stat sus pe munte. În final, cele șase zile s-au trasformat în nu mai puțin de unsprezece, iar ascensiunea de aclimatizare s-a transformat în chiar ascensiunea finală a vârfului. Este cea mai lungă perioadă compactă de timp pe care am petrecut-o vreodată deasupra taberei de baza în vreo expediție. A fost un efort extrem de dur și de intens, cu cinci nopți consecutive petrecute la peste 7000 de metri”, declară alpinistul.

Expediția aceasta a fost a patra încercare a lui Alex Găvan de a atinge vârful Gasherbrum 2, după cele din 2007, 2008 și 2016. În total, alpinistul a petrecut mai bine de șapte luni pe pantele abrupte ale acestui gigant himalayan.

“Întotdeauna am privit munții cu reverență, i-am privit ca având propria lor personalitate, propriul lor caracter. La fel de unici ca și noi, oamenii. Nu există doi munți la fel, nu există două vârfuri la fel. De unde, pentru o ascensiune reușită, de fiecate dată, abordarea trebuie să fie una extrem de personală și personalizată. Simt Gasherbrum 2 ca pe o formă de manifestare nonbiologică a vieții, a materiei. Am ajuns să privesc Gasherbrum 2 ca pe un mare maestru spiritual”, mai spune Alex Găvan.

“Îmi place foarte mult vorba lui Michael Caine – “Când ajungi în vârf, abia atunci începe urcușul” – pentru că este foarte greu să faci din performanță un statut permanent. Împărtășim aceeași viziune cu Alex, ca atunci când munca susținută este completată cu pasiune și un pic de nebunie, poți face lucruri extraordinare. Și poti începe ceva de neprețuit în fiecare zi”, declară Cosmin Vladimirescu, Director General, Mastercard Romania.

“De Alex ne leagă unul dintre cele mai longevive parteneriate din sportul românesc și mă bucur că Zitec îi poate fi alături cu sprijin în expediții, dar și în alte proiecte în care facem echipă de mai bine de 15 ani.

Am fost alături de Alex la fiecare optmiar reușit, dar ce este și mai important este că l-am susținut, cu sufletul la gură, la fiecare încercare ce nu a ieșit ca în plan.

Alex a reușit ascensiunea pe Gasherbrum 2 după 4 încercări. Alpinismul de altitudine este un sport extrem, cu riscuri enorme, un sport ce necesită pregătiri dificile și multă tenacitate. Iar Alex a dat dovadă de o tenacitate ce depășește 8000m.

Îi mulțumim lui Alex că e sursa noastră de inspirație când vine vorba să ne împingem limitele pentru a ne atinge obiectivele și îl felicităm pentru curaj și performanță!”, a declarat Alexandru Lăpușan, CEO & Founding Partner Zitec.

“În cele șapte expediții ale mele în Karakorum, nu am întâlnit condiții mai dificile. Din cauza temperaturilor înalte, căderea de gheață dinspre tabăra unu s-a transformat într-un labirint extrem de periculos de seracuri instabile și crevase. De asemenea, porțiunea superioară a muntelui a putut fi accesată în siguranță doar în timpul perioadelor de noapte. Multe felicitări lui Alex pentru depășirea tuturor acestor obstacole în acest an și în sfârșit atingerea vârfului la a patra încercare. Tenacitate!”, spune Don Bowie.

Expediţia este posibilă cu sprijinul Mastercard și ZITEC.

De asemenea, Alex Găvan mulțumeste pentru susținerea primită din partea Lifebox, Accountess, Maxx-BA, Sanador, Worldclass, Hyperion Media, Valandre, BMan, Skarp, Vertical Spirit și GetFitShop.ro.

Alex Găvan dedică expediția pe Gashebrum 2 memoriei a doi oameni și prieteni extraordinari, Simone la Terra și Kumar Rai, cât și celui ce a fost Mihai “Galiani” Cioroianu, primul român pe acest vârf.

Salvați Aspretele, cel mai rar pește din Europa, dacă nu chiar din lume. Foto: Alex Găvan

Campanie de salvare și conservare a Aspretelui

De asemenea, prin această ascensiune, Alex Găvan trage un semnal de alarmă și dă astfel startul unei campanii de salvare și conservare a Aspretelui (Romanichthys valsanicola), considerat cel mai rar pește din Europa și, după unele estimări, chiar din lume. O specie de pește-fosilă vie, având o vechime de peste 65 de milioane de ani, Aspretele este contemporan cu ultimii dinozauri.

În prezent, arealul este limitat la numai o porțiune de 1 km din cursul superior al râului Vâlsan (inițial se regăsea și în Argeș și în Râul Doamnei) în amonte de satul Brădetu, în munții Făgărașului. Datorită exploatării hidroenergetice nesustenabile a acestor râuri, Aspretele se află în ultima clipă a existenței sale. Planul de salvare și conservare a Aspretelui va fi făcut public ulterior.

“Raportul Planeta Vie al WWF pe anul 2018 indică faptul că populațiile globale de specii de vertebrate au scăzut, în medie, cu 60% în ultimii 40 de ani. Într-un timp în care oamenii de știință estimează că între 150 și 200 de specii de plante, insecte, păsări și mamifere devin extincte la fiecare 24 de ore, să salvăm această specie emblematică pentru România devine o speranță și o lumină pentru salvarea propriei noastre specii de la extincție.

În acest moment, anual, omenirea consumă mai multe resurse decât poate planeta produce pentru anul în curs. Trăim, practic, pe credit, și ca orice credit, acesta va ajunge la scadență. Scadență pe care, este adevărat, poate că nu vom mai apuca să o plătim noi, dar cu siguranță copiii noștri vor fi obligați să o plătească scump și nu ne vor ierta pentru asta.

Cred că e important să conștientizăm faptul că nu suntem stăpânii acestei planete, cuceritorii acestei planete, ci mai degrabă, custozii acesteia, iar postura de custode vine cu o responsabilitate pe măsură. Planeta aceasta înseamnă abundență, dar abundența se poate manifesta doar în momentul în care fiecare dintre noi luăm cu măsură, luăm atât care ne este necesar, atât cât ne trebuie”, mai spune Alex Găvan.

Membru al echipei argentiniene în apropierea taberei 2 de la 6400m. Foto: Alex Găvan

Despre Alex Găvan

Performer de top al României în alpinismul de altitudine extremă, Alex Găvan a escaladat șapte vârfuri de peste 8.000 de metri din Himalaya prin mijloace corecte, fără oxigen suplimentar și fără porteri de altitudine:

Cho Oyu, 8201m, 2006, a doua ascensiune românească;
Gasherbrum 1, 8080m, 2007, prima ascensiune românească;
Makalu, 8463m, 2008, prima ascensiune românească;
Manaslu, 8153m, 2011, a doua ascensiune românească;
Shisha Pangma, 8027m, 2013, prima ascensiune românească;
Broad Peak, 8047m, 2014, a doua ascensiune românească;
Gasherbrum 2, 8035m, 2019, a treia ascensiune românească.

Alex Găvan a ajuns astfel la jumătatea proiectului său de a fi primul român care urcă, fără oxigen suplimentar, pe toate cele 14 vârfuri de peste 8000 de metri din lume. În acest moment, la nivel mondial, sunt doar 17 alpiniști care au reușit această performanță.

Pentru Alex, “să urci vârfurile din afară înseamnă, de fapt, să le urci pe cele din interiorul tău”.

De asemenea, Alex Găvan a fondat şi conduce “The Leadership Treks”TM, un program de leadership personal desfăşurat la altitudine, destinat antreprenorilor şi directorilor executivi. Misiunea acestui program este să împuternicească indivizi şi echipe să trăiască bucuria celei mai bune versiuni a lor prin intermediul unor experienţe revelatoare.

Alex este sau a fost, de asemenea, implicat în numeroase cauze de mediu, printre care crearea centurii verzi a orașului București, stoparea tăierilor ilegale de păduri, protecția ultimelor păduri virgine, Parcul Natural Văcărești sau interzicerea utilizării cianurii în minerit. După ce, pe 25 aprilie 2015, a supraviețuit cutremurului și avalanșei din Everest, a inițiat impreună cu echipa sa „Bucurie pentru Nepal”, o campanie umanitară în urma căreia au fost construite trei școli în comunități izolate din Himalaya. Aici, învaţă deja peste 250 de copii.

“Într-un fel, consider Gasherbrum 2 ca fiind pentru mine optmiarul 7.1. Optmiarul numărul 7 va fi mereu cel constituit de către cele trei școli pe care le-am ridicat de la zero în urma cutremurului din Nepal, din 2015”, spune Alex Găvan.

Despre ascensiunile la peste 8.000 de metri

În lume sunt 14 vârfuri de peste 8.000 de metri, variind între 8.027 m (Shisha Pangma) şi 8.848m (Everest). Toate aceste vârfuri se află în Asia Centrală, în regiunile de graniţă dintre Nepal, India, Pakistan şi China, în munţii Himalaya şi Karakorum. Peste 95% din ascensiunile reușite pe vârfuri de peste 8.000m sunt făcute cu ajutorul buteliilor de oxigen.

La peste 7.500m, fiziologic, aclimatizarea devine imposibilă, iar corpul uman începe uşor să moară, cu fiecare clipă petrecută acolo, alpiniştii numind drept „zona morții” tot ceea ce depăşeşte respectiva altitudine. La peste 8.000m, concentrația de oxigen este de doar o treime din cea de la nivelul mării, iar supraviețuirea este posibilă doar pentru o perioadă de timp extrem de scurtă.

Sursa, foto: PR

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*