Fusion AIR 2021 – Artiștii și cercetătorii prezintă temele de cercetare și creație

Începând cu 16 martie, timp de patru zile consecutiv, până pe 19 martie, au loc prezentările publice online artist – cercetător din cadrul Fusion AIR 2021, un proiect al Asociației Qolony dedicat rezidențelor artistice în institute de cercetare.

Sursa, foto: PR

În fiecare seară, de la ora 19.00, timp de o oră, fiecare artist și cercetătorul alături de care acesta va petrece perioada rezidenței artistice Fusion AIR 2021 vor prezenta portofoliile și temele de cercetare. Transmisiile vor fi gratuite, LIVE pe paginile de Facebook Qolony.eu, Radio România Cultural, Institutul Francez din România, CESI – Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii și scientifica.ro. Amfitrioana celor patru seri va fi Mihaela Ghiță, inițiatoare Fusion AIR, realizatoarea singurei rubrici de artă în cadrul unei emisiuni de știință din media românești „Dimensiunea științifică a artei” de la Radio România Cultural.

Marți, 16 martie / Tema serii: „Arheologia invizibilului – despre particulele de energie înaltă care vin din Universul îndepărtat”

Ciprian Ciuclea, un artist vizual cunoscut pentru preocupările sale legate de interpretarea realității mediate de tehnologie, care explorează în lucrările sale teme strâns legate de aspectele sociale ale comunicării, interpretarea mesajelor, astrofizică și fizică teoretică, plasate în relație cu aspectele științifice ale existenței umane, își va prezenta marți seara portofoliul și ideea primară propusă pentru rezidența Fusion AIR 2021. Acesta plănuiește să realizeze la finalul rezidenței o instalație multimedia legată de reprezentarea materiei invizibile, a particulelor de energie înaltă provenite de la supernovele care pătrund și interacționează cu atmosfera terestră. Cea care îl va ajuta să înțeleagă acest univers este Dr. Gina Isar de la Institutul de Științe Spațiale, Specialistă în Astrofizică cu o experiență de 17 ani, Gina Isar ne va introduce în seara zilei de 16 martie în acest univers, povestindu-ne despre particulele rare sub-atomice cu energie ultra-înaltă ce vin din Universul îndepărtat, ale căror origini nu le cunoaștem cu exactitate încă. Prezentarea Ginei Isar va oferi informații inedite și de interes pentru publicul larg despre aceste particule care călătoresc mii de ani lumină distanță până ajung la sol sub forma unor jerbe de particule elementare secundare, particule la care noi, pământenii, suntem expuși, fără să le simțim sau să le vedem. Link eveniment.

Miercuri, 17 martie / Tema serii: „Colagenul – molecula tinereții fără bătrânețe și patrimoniul scris al umanității

Aura Bălănescu, o artistă vizuală interesată de percepția mediată de tehnologie, care studiază constant modalitățile prin care augmentarea tehnologică corodează obiectul sculptural până la pulverizarea sa într-un ambient multimedia extins la scară globală, își va prezenta portofoliul în cea de-a doua seară de Fusion AIR-online. De asemena, Aura Bălănescu va vorbi și despre planurile sale din debutul rezidenței sale artistice: realizarea unei instalații imersive, ce folosește secretele tehnicii colagenului din pergamente, o țesătură capabilă să transfere informație..

De-a lungul celor patru luni de rezidență, Aurei Bălănescu îi va sta alături Dr. Elena Badea din echipa Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, cercetător chimist, specializat în studiul aspectelor materiale ale documentelor vechi, care a avut șansa de a face parte din echipa primului proiect european dedicat studiului pergamentelor antice de-a lungul celor peste 15 ani petrecuți la Departamentul de Chimie al Universității din Torino.

Miercuri seara, Elena Badea va vorbi despre colagen, proteina cea mai răspândită din regnul Animalia, dar și din bibliotecile și arhivele care adăpostesc cele mai vechi și prețioase manuscrise din patrimoniul umanității. O prezentare amplă despre molecula de colagen care fascinează cercetătorii prin perfecțiunea structurii spiralate inteligente în care rezidă secretul rezilienței țesuturilor conjunctive (pielea, tendoanele, oasele), dar și cel al longevității manuscriselor pe pergament. Expozeul Elenei Badea reprezintă o excelentă ocazie care ne va face să reflectăm asupra complexităţii și perfecțiunii pergamentului, material destinat să supraviețuiască secolelor, ca locul în care s-au suprapus istorii scrise și rescrise, fiecare dintre acestea de neșters, așteptând „lumina” propice care să le aducă din nou la iveală. Link eveniment.

Joi, 18 martie / Tema serii: Mușchii artificiali. O abordare biomimetică pentru dezvoltarea de mușchi artificiali pentru soft-roboți

Bioartista Floriama Cândea, apreciată pentru proiectele sale în cadrul cărora pornește de la materia vie și se folosește de ea pentru realizarea lucrărilor de artă, își va prezenta portofoliului în cea de-a treia seară de prezentări Fusion Air 2021. Artistă care chestionează în mod constant în proiectele sale felul în care memoria, cogniția, percepția și taxonomia sunt declanșate ca mecanisme în relația subiectivă cu lumea, Floriama Cândea plănuiește să realizeze în cadrul rezidenței sale artistice din această primăvară o serie de lucrări cu mușchi „artificiali”, celule vii crescute pe suport organic sau anorganic, într-un demers în care îl va avea alături pe Dr. Ionuț Enculescu, din partea Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.

Specializat în fizica materiei condensate, Ionuț Enculescu va vorbi în prezentarea sa din data de 17 martie despre mușchii artificiali: o abordare biomimetică în dezvoltarea de mușchi artificiali pentru soft-roboți. Omenirea își dorește să transfere cât mai multe din operațiunile realizate de oameni în sarcina diferitelor tipuri de roboți sau mașini și pentru asta imitarea naturii este o abordare extrem de promițătoare. Marea majoritate a roboților existenți sunt bazați pe motoare electrice sau pneumatice, construiți din materiale dure, fiind bine adaptați pentru munci grele, dar mai puțin pregătiți pentru operațiuni ce presupun finețe, fragilitate. Mușchii artificiali polimerici despre care ne va vorbi Dr. Ionuț Enculescu își propun să înlocuiască motoarele și pistoanele și să permită construirea unor așa numiți soft-robots care să ne facă viața mai ușoară. Link eveniment.

Vineri, 19 martie / Tema serii: Lumina purtătoare de informație

Peter Gate, muzician experimentalist, artist vizual și antropolog, cunoscut pentru proiectele sale interdisciplinare inovatoare, de la reinterpretarea sunetelor ancestrale în muzică contemporană (The Deep Sound of Maramureș, 2015) și până la concerte care sunt adevărate experiențe senzoriale (Laser trip – When the light became music), își va prezenta portofoliul în ultima seară dedicată prezentărilor. De asemenea, Peter Gate va vorbi și despre planurile sale din debutul rezidenței artistice: realizarea unei instalații sonore care arată efectul muzicii asupra celulelor vii, un parcurs de-a lungul căruia îl va avea alături pe Dr. Marian Zamfirescu din echipa Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiațiilor.

În cadrul prezentării sale din data de 19 martie, Marian Zamfirescu va vorbi despre lumina purtătoare de informație. O expunere detaliată dedicată luminii și în special radiației laser, care a devenit subiect sau instrument de lucru în aproape toate marile descoperiri științifice pentru care s-a decernat Premiul Nobel. Toți cei interesați să afle mai multe despre felul în care folosim astăzi lumina și laserii în aproape orice activitate, de la procese tehnologice la tehnici medicale și tehnologii aerospațiale și de apărare sunt așteptați pe pagina Qolony la prezentarea susținută de Dr. Marian Zamfirescu. Expunerea include și informații legate de felul în care laserii ajută la detectarea și investigarea substanțelor de la poluanții din aer și apă până la detectarea virușilor, inclusiv SARS-COV-2. Link eveniment.

De-a lungul celor patru luni de desfășurare a rezidențelor artistice din cadrul Fusion AIR 2021 publicul va fi în permanență la curent cu evoluția celor patru demersuri artistice pe pagina de Facebook Qolony. În iunie, va avea loc prezentarea lucrărilor în cadrul unei expoziții-eveniment.

Conceptul curatorial al ediției din acest an este „Structuri convertibile”, lansat de curatoarea evenimentului, Olivia Nițiș, și propune includerea unei arhive a proceselor de lucru și a unui un glosar de termeni, pentru o mai bună mediere a relației dintre public și conținutul expozițional.

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*