Premiu contestat pentru cercetătorii OMG

Producerea de plante modificate genetic. Foto Jim Richardson/CORBIS

Susţinătorii agriculturii şi alimentaţiei sustenabile au reacţionat vehement la vestea că premiul mondial pentru alimentaţie pe 2013 – reputatul World Food Prize – a fost acordat unor biotehnologi şi pionieri ai organismelor modificate genetic, scrie ENS .

Marc Van Montagu, Mary-Dell Chilton şi Robert Fraley au împărţit distincţia în valoare de 250.000 de dolari acordată de Fundaţia World Food Prize, fondată de laureatul Premiului Nobel, dr. Norman E. Borlaug.

Montagu, profesor emerit la Institutul de Biotehnologie a Plantelor pentru Ţări în Curs de Dezvoltare de la Universitatea din Ghent, Belgia, a cercetat cancerul bacterian al plantelor, generând prima tehnologie de transfer al unor gene străine la plante. Chilton, cercetătoare la Syngenta Biotechnology, Inc. din Carolina de Nord, a creat prima plantă de tutun transgenic, dovedind că genomii plantelor pot fi manipulaţi mai precis decît prin selecţie. Robert Fraley, astăzi vice-preşedinte executiv şi şef pentru tehnologii al companiei Monsanto, a dus mai departe descoperirile lui Chilton şi Montagu. În 1983, el şi alţi trei cercetători Monsanto au fost primii care să producă OMG, introducând soia rezistentă la Roundup, un ierbicid Monsanto.
Membrii juriului care au acordat premiul spun că prin alegerea lor au dorit să stimuleze dezbaterea pe o temă esenţială: e posibil să hrănim toţi oamenii de pe planetă fără biotehnologie şi culturi modificate genetic
Însă cercetători şi activişti din toată lumea s-au arătat şocaţi de acest premiu, arătând că Monsanto şi Syngenta, unde lucrează doi dintre laureaţi, figurează pe lista sponsorilor World Food Prize.
Zeci de laureţi ai premiilor Right Livelihood şi membri ai World Future Council au condamnat decizia juriului.

Un agent de vânzări al companiei Monsanto distribuie seminţe modificate genetic şi chimicale femeilor din Zimbabwe. Ele nu vor putea folosi seminţele din recolta lor şi vor fi obligate să cumpere. Foto Bojan Brecelj/CORBIS
Nu doar că OMG-urile nu sunt sigure, dare le distrug biodiversitatea, sporind dependenţa fermierilor de semniţe şi chimicale cumpărate şi ducând la apariţia unor super-boli şi super-buruieni“, a spus Vandana Shiva din India, expert în alimentaţie globală. „Sunt reţeta perfectă pentru insecuritate alimentară şi non-sustenabilitate“, a conchis Shiva.
Americanul
Frances Moore Lappé, autor al bestsellerului „Diet for a Small Planet” a spus: „Laureţii World Food Prize contribuie de fapt la problemele care ne ţin prizonieri într-o lume unde sute de milioane de oameni sunt înfometaţi cu toate că există hrană suficientă“.

Varietăţi locale de cereale din Etiopia. Foto Jim Richardson/National Geographic Society/Corbis
Într-un comunicat comun, criticii World Food Prize au afirmat că OMG-urile „ameninţă sustenabilitatea pentru că ţin agricultura dependentă de tot mai puţinii şi poluanţii conbustibili fosili şi de minerale, precum şi de o risipă de apă. Acest premiu nu doar că stabileşte o falsă legătură între OMG-uri şi soluţii la probelma foamei şi a degradării agricole, dar distrage şi atenţia de la abordările agroecologice cu adevărat ‘nutritive şi sustenabile’, care şi-au dovedit deja eficienţa, în special în condiţii meteorologice extreme”.
Documentul citează un studiu efectuat de Institutul Rodale din SUA timp de 30 de ani, care arată că metodele organice folosesc cu 45% mai puţină energie şi produc cu 40% mai puţine gaze cu efect de seră, depăşind cu 31% performanţele agriculturii chimice în anii cu secetă.
„Alte dovezi de pe tot cuprinsul globului arată cum metodele ecologice măresc dramatic productivitatea. Sporesc conţinutul nutritive al recoltelor şi ajută la însănătoşirea solului, fără să îi facă pe fermieri dependenţi de cheltuieli tot mai mari”, spune comunicatul, citat de ENS News.

Citeşte întregul material pe pagina Environment News Service



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*