Un oraș care se descurcă

Foto: Helmut Ignat

Editorialul revistei National Geographic, ediția din septembrie 2020

Text, foto: Helmut Ignat

A fost un mic târg balcanic. A devenit un „mic Paris”. Apoi Ceaușescu l-a dorit noul Phenian. După revoluție, mixul balcanic-parizian-nord-coreean a fost căptușit cu ceva nedefinit stilistic, dar foarte agresiv, la „mica inspirație” (ca să nu spunem interes). Noilor ctitori le-au fost peste mână clădirile megalomanice ceaușiste. Victimele lor favorite au fost clădirile vechi și de patrimoniu. Încă nu putem ști ce va ieși din această epocă și cum va fi supranumit Bucureștiul peste 20-30 de ani…

Andrei Pleșu îl numește un oraș neiubit de propriii locuitori. Parafrazând o expresie celebră, ar trebui totuși să ne întrebăm nu numai ce face orașul pentru noi, ci și ce facem noi pentru oraș! Societatea civilă ar putea fi o forță uriașă, care să nu mai permită trecerea lejeră a anilor și a mandatelor aleșilor, ci să solicite hotărât strategii și planuri concrete în campaniile electorale, și rapoarte clare anuale.

Dar nu-i așa… Rar cineva ia atitudine împotriva grosolăniilor stradale, nici la vot nu ne prea înghesuim, iar petițiile lansate în scopuri civice sunt semnate de mult prea puțini pentru a avea forță de presiune. Suntem pasivi și doar nemulțumiți. Doar bombănim.

Din fericire, există și excepții. În articolul din acest număr al revistei vă invităm să revedeți Bucureștiul și să-i cunoașteți pe câțiva dintre frumoșii nebuni ai marelui oraș care fac lucruri mici sau mari, uneori suplinind treaba edililor, alteori luptându-se cu ei.

Ar fi și timpul ca, în sfârșit, Bucureștiul să nu se mai „descurce” rezolvându-și problemele de pe o zi pe alta, ci să treacă la elaborarea unei strategii pe termen lung, aplicată cu consecvență, pentru construirea unei noi identități și optimizarea calității vieții.

Dar așa cum orașul nu poate avea viziuni, nu poate elabora nici strategii sau derula proiecte. E treaba edililor, dar și a noastră. Până la urmă, orașul este suma acțiunilor și inacțiunilor noastre.

Pe copertă: Cu 1,9 milioane de locuitori, Bucureștiul, uniformizat de comuniști și prost gestionat după Revoluție, aspiră să devină o capitală de secol XXI. Foto: Helmut Ignat

 

Descoperă principalele subiecte din revista National Geographic >>> aici.

Unde găsești revista National Geographic

La punctele de difuzarea a presei din țară, în benzinării, supermarket, Inmedio.

Poți avea ediția de august a revistei National Geographic în format digital pentru 0,99 dolari, de aici.

O poți comanda direct acasă sau la birou, prin curier, de aici.

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*