Calendarul National Geographic 2013

Numărul din ianurie 2013 al revistei National Geographic România se vinde cu un calendar de excepție, surprinzând aspecte din viața a 14 specii de animale din fauna României.

 

Text: Cristian Lascu

România se mândrește cu cea mai viguroasă și bogată biodiversitate dintre țările Uniunii Europene. În pădurile noastre supraviețuiesc specii care au dispărut în alte locuri, precum urși, lupi, râși; pe crestele stâncoase întâlnim elegante capre negre și mândre acvile, în lacuri și râuri se ascund vidre și, mai recent, au reapărut și castorii; specii rare de păsări cuibăresc în Deltă și lunci. Toate acestea alcătuiesc un patrimoniu remarcabil, dar foarte fragil. Defrișările, distrugerea și fragmentarea habitatului, vânătoarea excesivă și braconajul pot afecta și chiar extermina multe specii. De aceea, fotografi pasionați de fauna sălbatică, precum și specialiști în conservare au format grupul ARCA în anul 2012, cu scopul de a informa, a educa, a adresa opiniei publice și autorităților statului un mesaj cât mai documentat și convingător: să protejăm speciile sălbatice, fără ele țara noastră ar fi mai săracă!

 

Pantera Carpaților, râsul, este o felină greu de văzut, dar și mai greu de fotografiat. Pentru că efectivele ar putea fi sub 1.000, în 2012 a fost interzisă vânătoarea sa, demers la care au contribuit și membrii grupului ARCA.

 

În România există cam 6.000 de urși, cel mai mare efectiv din Europa, cu excepția Rusiei. Vânătoarea selectivă pentru trofee, braconajul și defrișările pot periclita această remarcabilă specie.

 

Ultimii lupi ai continentului și-au găsit refugiul în pădurile României, unde se estimează un efectiv de 1.000-2.000 de exemplare. Au un rol important în selecția naturală a erbivorelor sălbatice.

 

Există mai multe acvile pe blazoanele imperiale decât în natură. În România trăiesc cam 700 de perechi, relativ numeroase în comparație cu alte țări. Ele cuibăresc pe stâncile inaccesibile.

 

Datorită selecției făcute de carnivorele mari, se estimează că cerbul-carpatin este unul dintre cei mai viguroși din lume. Efectivele din România ar putea atinge 30.000 de exemplare.

 

Chirighița-mică este o specie răspândită pe lacurile din partea de sud a țării. Numeroase exemplare cuibăresc și în zona umedă Groapa Văcărești, din centrul Capitalei, propusă ca rezervație naturală.

 

Marmota este o specie introdusă în urmă cu 50 de ani în zona alpină din Retezat și Rodnei, unde s-a adaptat foarte bine. Străbătând Căldarea Bucurei, vei auzi fluieratul lor de alarmă.

 

Capra-neagră este o podoabă a munților noștri, prezentă în zonele alpine stâncoase, de obicei la peste 1.500 de metri. Numărul lor este în scădere din cauza vânătorii excesive și a braconajului.

 

Zimbrul din imagine este printre primii cinci eliberați în anul 2012 în pădurile Moldovei, după aproape două secole de când au fost vânate ultimele exemplare.

 

Fazanul împodobește cu veșmântul său nupțial crângurile și tufărișurile de la deal și câmpie, unde este foarte căutat de vânători. Dar constituie o surpriză policromă și pentru drumețul obișnuit.

 

Cu ciocul său ca o cange, stârcul-roșu e un pescar dibaci, ce poate fi întâlnit în Deltă și pe lacurile sudice. Specia este periclitată și, din acest motiv, ocrotită pe plan mondial.

 

Egreta-mare, surprinsă într-un număr de virtuozitate. Este una dintre cele mai elegante păsări ce poposesc în Delta Dunării și pe bălțile Brăilei. Este specie ocrotită pe plan mondial.

 

Când nu le mai ajunge jirul, mistreții dau iama și prin culturile agricole. În România sunt acum circa 62.000, pe care și-i dispută vânătorii, dar și carnivorele sălbatice mari.

 

Înainte de 1990, puteai vedea deseori pe câmpuri căpriori, ce atingeau un efectiv de peste 350.000. Specia s-a împuținat prin braconaj și vânarea de către câinii sălbăticiți. Acest fapt periclitează și carnivorele mari.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*