Nașterea băuturii. Homo imbibens

Nașterea băuturii. Homo imbibens
Când zici azi simpozion, te gândești la un congres științific. În Grecia antică, era băuta de după cină, unde oaspeții se delectau cu vin diluat cu apă, din kylixuri precum acesta din secolul al V-lea î.Hr. Distracție cu vorbăraie și vin, dansuri și cântece într-o companie exclusiv bărbătească. Și de ce nu ﹣ o experiență de (auto)cunoaștere, când în grup se afla vreun Socrate/ Foto: Brian Finke

Te-ai gândit vreodată că în fiecare pahar de băutură bună sunt vreo 9.000 de ani de bucurie, încercări, epifanie, prietenie, magie, ratare, petrecere?

Articolul principal din ediția lunii februarie a National Geographic și editorialul semnat de redactorul șef, Cătălin Gruia, pe care te invităm să-l citești în continuare, sunt dedicate băuturii. 

Desigur, o sticlă oarecare cu alcool produs industrial, cumpărată de la magazin, poate fi doar o sticlă și atât. Dar oricine a încercat să-și facă singur vinul, berea, cidrul sau palinca știe că dincolo de gust, euforie și companie e Povestea.

2016 n-a fost un an bun pentru fructele de pe valea Gurghiului. Ș-am rămas fără palincă anul ăsta. Așa am scos de la naftalină poveștile bătrânilor din sat care la Crăciun cică își făceau cărare la butoiul de bere ținut afară, în zăpadă. Deși m-am trezit târziu, pe la începutul lui decembrie, sălciile de pe pârâul din fața casei erau încă pline de conuri uscate de hamei-sălbatic, înfășurat până în vârf. Am cumpărat orz de la târg și m-am pus pe treabă. La prima tură, am folosit o rețetă de la Lelea Oană, vecina noastră de mai sus: doi pumni de orz prăjit + o mână zdravănă de conuri uscate de hamei + un pumn de zahăr, puse fierte în oala mare plină ochi cu apă de izvor, totul ajutat la răcire cu jumătate de pachețel de drojdie. (După două săptămâni, licoarea rezultată n-a fost tocmai rea, dar, pentru tura a doua, am sunat deja la dl. profesor de matematică Dumitru Matei, care are o mică fabrică de bere nefiltrată chiar aici în sat, să mă primească ucenic pentru rețete mai serioase).

‑ De unde entuziasmul ăsta subit pentru alcool făcut în casă?﹣m-a întrebat soția mea, Adina.

‑ Ba nu-i deloc subit, ne e scris în gene!

„ Strămoșii noștri din rândul primatelor superioare au început să consume fructe fermentate de pe sub pomi, iar asta a făcut toată diferența“﹣crede Nathaniel Dominy, bioantropolog la Dartmouth College. Suntem preadaptați la alcool.“

Apariția producției de alcool e atestată în China încă din neolitic, în Israel, Peru sau Armenia﹣din epoca bronzului. Sunt arheologi care susțin că nu agricultura, ci alcoolul ar fi fermentul ce a dus la societatea organizată, că vânătorii-culegători din epoca de piatră s-au lăsat de traiul nomad ca să facă agricultură nu de dragul pâinii calde, ci al berii﹣delicioasă, hrănitoare, euforică.

Conform acestei ipoteze, așezările umane s-au dezvoltat în jurul festivalurilor religioase stropite bine cu bere, care adunau vânători-culegători din toate colțurile, vizuinile și cotloanele prin care trăiau. „încă de la ritualurile din epoca de piatră, efectele băuturii asupra minții ne-au stimulat creativitatea și dezvoltarea limbajului, a artelor și religiei. Dacă analizăm îndeaproape marile schimbări din istoria umană, de la originea agriculturii la originea scrisului, vom găsi posibile legături cu alcoolul“﹣spune Patrick McGovern, expert în arheologie biomoleculară, de la Universitatea din Pennsylvania. Gând la gând cu el, în această ediție ridicăm paharul cu și pentru alcool. însă după îndemnul poetului comic Eubulus, din sec. IV î.Hr.: primul pentru sănătate, un al doilea pentru plăcere și un al treilea pentru somn. Și cu aceeași dragoste de moderație avertizăm odată cu grecul: „Al patrulea pocal nu mai este al nostru, ci al violenței; al cincilea, al gălăgiei; al șaselea, al chefului la beție; al șaptelea, al ochilor învinețiți. Al optulea e al polițistului; al nouălea, al arțagului; iar al zecelea, al nebuniei și aruncatului cu mobila.“

Noroc bun, cititorule!

Citește articolul Cum a apărut băutura. Iubirea noastră de 9.000 de ani cu alcoolul în numărul de februarie al National Geographic România.

 

 



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*