În al 12-lea ceas

Thorley Warkworth e una dintre minele din „grupul Super Pit” din Valea Hunter, Australia. Funcționează 365 de zile pe an și creează locuri de muncă pentru circa 1.300 de persoane. Acum, proprietarul se gândește să o extindă. Dar mulți localnici spun că această mină uriașă le-a stârnit un sentiment de tristețe. „Nu plângem numai după ce era aici odată”, spune unul dintre ei. „Plângem și după ce ar fi putut să fie și nu va mai fi.” Foto: Pete Muller / National Geographic

Editorialul redactorului șef al National Geographic și National Geographic Traveler, Cătălin Gruia

Țin minte ca ieri, deși au trecut vreo 10 ani, cum fostul meu șef, Cristian Lascu, ne povestea despre problema pe care profesorul doctor în microbiologie, Radu Popa, obișnuia să o dea studenților săi americani: la miezul nopții însămânțăm cu bacterii un pahar cu lapte. Bacteriile se pun vesel pe consumat, dublându-și volumul la fiecare oră, până când ajung, după 24 de ore, să pape tot laptele.

Două întrebări la acest mic examen: 1. La ce oră paharul va fi umplut pe jumătate? 2. Ce se va întâmpla la ora 24 plus o secundă?

Sunt întrebări-capcană, așa că vă rog să chibzuiți bine înainte de a da un răspuns (pe care îl puteți verifica în josul paginii).

Din Paleolitic încoace, când am început timid, cu gurițe mici și puține, am continuat inexorabil să ne dublăm masa distrugătoare la intervale fixe, consumând vorace PLANETA ca niște bacterii lacome și inconștiente. Și este doar o chestiune de timp până când vom umple paharul…

Cifrele ultimului ciclu sunt grăitoare. În 1970, Pământul găzduia 3,7 miliarde de oameni cu 200 de milioane de mașini care consumau 45 de milioane de barili de petrol pe zi. Pe mesele acelui an (printre multe, multe altele): 30 de milioane de tone de carne de porc. Astăzi:  suntem 8 miliarde de oameni cu 1,5 miliarde de mașini. Consumul global de petrol, energie sau de carne de porc pe cap de locuitor s-a dublat.

De câteva decenii încoace, revista National Geographic își joacă rolul ingrat de cucuvea, trăgând semnale de alarmă legate de încălzirea globală, înecarea în plastic, suprapopulare, migrație, terorism, sfârșitul biodiversității, degradarea solului, amenințările hranei etc.

Pentru cei cărora această viziune superpesimistă li se pare de neacceptat, există și o prognoză optimistă, care însă presupune să întoarceți foaia – la propriu și la figurat. În acest prim număr cu două fețe din istoria National Geographic, veți găsi argumentate două scenarii – unul optimist și unul pesimist.

Dragi cititori, ne aflăm la un moment de răscruce, în care oricare dintre cele două drumuri poate deveni viitorul omenirii. Alegerea ține de noi…

*Răspuns: paharul este pe jumătate plin la ora 23. Abia atunci se întâmplă ultima dublare, care umple recipientul. Morala este că într-o singură oră bacteriile vor crește cât în toate celelalte 23. Iar la ora 24 + o secundă vor muri. Toate!

Schimbările climatice nestăpânite vor lovi deosebit de greu Africa (stânga)
O ilustrare optimistă a planetei noastre prospere peste 50 de ani (dreapta) / Imaginary forces

Descoperă sumarul ediției de aprilie 2020 a revistei National Geographic România >>> aici.

Unde găsești revista National Geographic

La punctele de difuzarea a presei din țară care au rămas deschise.

Poți avea ediția de aprilie a revistei National Geographic în format digital pentru 0,99 dolari, de aici.

Poți comanda revista direct acasă de aici, prin curier, și primești cadou un număr al National Geographic Traveler.

Be the first to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*