Piața Mare, nr. 8

Franz Neuhauser a pictat ad naturam atmosfera unui târg transilvănean de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, surprinzând tipurile de locuitori ai Sibiului, în costumele specifice, diferențiate după starea socială, originea etnică și profesie. Ilustrație: Franz Neuhauser, Muzeul Național Brukenthal.

Sașii Ardeleni

Partea a II-a: Ascensiunea

Casa Hecht a fost locuința unui comerciant medieval. Nu-i cea mai frumoasă, cea mai mare sau cea mai veche din Sibiu. Dar metamorfozele și suita proprietarilor ei conturează povestea ascensiunii sașilor.

Text: Cătălin Gruia

O plimbare în Hermannstadt presupune o călătorie în spațiu – prin hățișul fermecător al străzilor înguste, al curților comunicante, al pavajelor de piatră cu rigolă – și în timp – într-un oraș-atelier medieval încorsetat în sute de regulamente de ordine interioară. Străin rătăcit în acest fagure colorat din piatră, prin care șerpuiesc străduțe pavate, caut casa de la nr. 8, din Piața Mare.

De pe Elisabethgasse cotesc pe Strada Brutarilor, unde femeile duceau în coșuri aluatul dospit la brutar. Ocolesc Strada Olarilor și trec pe Strada Pielarilor. Meșterii care își aveau atelierele aici își vindeau marfa marțea și vinerea în Piața Mică. Pe Strada Vopsitorilor (în prelungirea Str. Pielarilor) exista un pârâiaș care alimenta atelierele meseriașilor. Lângă Vopsitorie, Turnul Pielarilor era zugrăvit în roșu. La intersecția Străzii Vinului cu Strada Turnului era Târgul Vinului, unde sibienii își aduceau vitele la păscut, în timpul asediilor. |n Piața Huet, dau roată Bisericii Evanghelice, apoi trec în orașul de sus printr-un gang al breslei pantofarilor. |n Piața Mare se țineau iarmaroace, festivități, judecăți și execuții. Și tot aici locuiau bogații orașului.

Printre ei, trei vecini venetici – Oswald Wenzel, Nikolaus de Wagio și Christophorus Italicus de Florența – au luat în arendă, în anul 1456, administrarea Monetăriei din Hermannstadt. Societatea lor a obținut și drepturile asupra aurului și argintului extrase din Transilvania. La nr. 9 stătea Oswald Wenzel, primarul anilor 1450, originar din Boemia. Alături – Nikolaus de Wagio era sibian abia la a doua generație. Tatăl său, finanțistul italian Matthaus Baldi, s-a stabilit în Sibiu în ultimul sfert al secolului al XV-lea ca administrator al sării la Ocna Sibiului și comite al monetăriei. Avea case în Abrud și Aiud și din 1408 – această locuință în Piața Mare. Vecinul lui cel mai apropiat era monetarul Markus, a cărui casă, de la nr. 8, a cumpărat-o, probabil prin 1443, celălalt membru al trioului, Christophorus Italicus de Florența. În anii următori, valul afacerilor l-a dus pe Christophorus la Cluj și apoi la Baia Mare. Fiul său, Paulus Italicus, rămas stăpân în casa de la nr. 8, a vândut-o cu 1.000 de guldeni, la 1 iunie 1472, lui Georg Hecht, arendașul cămării miniere din Baia de Arieș și al Monetăriei din Sibiu, proprietar al tuturor punctelor de vamă din Transilvania în comerțul cu Moldova și Țara Românească. Cum de ajunsese Sibiul un loc atât de cosmopolit, atrăgând din toate părțile întreprinzători care făceau afaceri strălucite în Transilvania?

Citeste continuarea in revista.

Extras dintr-un articol apărut în numărul de octombrie 2012 al NG RO.

Citește introducerea la acest reportaj  la http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9670-creterea-i-descreterea-saiilor-ardeleni

Citește partea I a acestui reportaj la http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9666-tramul-fgduinei

Citește partea III-a a acestui reportaj la http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9668-cutia-pandorei-

Citește editorialul la http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9665-ans-ratat

Citește datele cheie din istoria sașilor ardeleni la http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9669-date-cheie-din-istoria-sailor-ardeleni

Pentru mai multe articole de Cătălin Gruia intră pe http://www.mygeographic.ro/



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*