Numele străzii

O stradă din inima Bucureștiului și-a schimbat numele de șase ori în ultimul veac și jumătate. Foto: Bogdan Croitoru

Barometru de instabilitate ideologică.

 

Text: Cătălin Gruia

O stradă din inima Bucureștiului și-a schimbat numele de șase ori în ultimul veac și jumătate. „Fîntînii“, primul nume, consemnat prin 1878, făcea referire la o cișmea de la capătul străzii. În 1911, denumirea s-a schimbat în „Lueger“ (după Karl Lueger, un primar al Vienei antisemit și adversar al ungurilor, susținător al cauzei românilor din Transilvania). După primul război mondial, Lueger a fost retrogradat pe o stradă mai mică și locul lui a fost preluat de generalul Berthelot, șeful misiunii franceze din Moldova în 1917. Cînd România a devenit comunistă, lui Berthelot i-a fost preferat Popov, care – pretindeau sovieticii – ar fi descoperit radioul înaintea lui Marconi. Prin 1968, răcindu-se relațiile cu fratele mai mare de la răsărit, strada a fost rebotezată cît mai neutru –  „Nuferilor“. După revoluția din 1989, a redevenit „Generalul Berthelot“.

Denumirea străzilor e un fel de „marcare a teritoriului.”

„Prin acest demers ideologic și simbolic regimurile politice încearcă să-și imprime autoritatea asupra peisajului urban prezentîndu-și ideologia și versiunea asupra istoriei în aspectele cotidiene ale vieții”, spune dr. Duncan Light de la Liverpool Hope University College.

Deși pare aproape neverosimilă raportată la realitățile unei țări stabile, ca Marea Britanie, povestea acestei străzi este emblematică pentru România.

„Un studiu asupra nomenclaturii străzilor în România ilustrează instabilitatea istorică specifică acestei societăți, unde totul e nesigur, fluid, provizoriu“ – spune istoricul Lucian Boia.

 

Time line

Fîntînii: 1878

Lueger: 1911

Berthelot: 1918

Popov: 1950

Nuferilor: 1968

Berthelot: 1989



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*