Cultul mătrăgunei

Ilustrație: Radu Oltean

Se întâmplă de mii de ani în pădurile din România

 

Text: Cătălin Gruia

În puterea nopților cu lună plină fete tinere dansează goale în păduri înfricoșătoare în jurul plantei “vieții și a morții.” Așa a numit mătrăguna (Atropa beladona) istoricul religiilor Mircea Eliade într-un studiu publicat în revista Zamolxes. În folclor i spune împărăteasa, iarba pădurii, cireașa lupului sau doamna mare. Crește în pădurile umbroase și înflorește în lunile iunie-iulie. “Pentru a culege frunza de matrăgună, fetele se culca una peste alta într-o mimică a actului sexual”, spune Eliade. Acestei plante extrem de toxică i se atribuie virtuți magice: ea e legată de dragoste, fecunditate, bogăție, dar are o dublă putere. Forțele sale pot fi îndreptate atât către bine cât și întru rău. Confrom lui Dumitru Iuga, cercetător la Centrul Creației Populare Maramureș  acest ritual străvechi se practică și azi în Maramureș, unde mătraguna se culege pe dragoste, pe măritat, pe joc, pe băutură, pe urât.

“În anchetele de teren, persoanele cu care am investigat subiectul nu erau dispuse să recunoască a fi cules și utilizat măstrăguna. Culesul și utilizarea plantei au un caracter confidențial, bazat pe credința că publicitatea duce la pierderea eficienței și chiar atrage nenorociri asupra actanților”, spune profesorul Nicolae Bot, de la Universitatea “Babes Bolyai”.  Perioada cea mai bună pentru culegere e între Paști și Înălțare. Dezgroparea se face conform unui ritual în care sunt obligatorii curățenia, puritatea sexuală, secretul, pustietatea. Planta trebuie plătită – cu sare, pâine, zahăr, vin – și se culege pe  seama cuiva.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*