Matache – fotojurnal

Lărgirea străzilor Berzei şi Buzești a lăsat o rană urbană adâncă, ce are nevoie de eforturi de regenerare. Pierderile arhitecturale sunt enorme, iar impactul social – greu de estimat.

Text și foto: Dragoș Lumpan

Berzei și Buzești sunt două străzi din centrul Bucureștiului, între sediul guvernului și Palatul Parlamentului. De fapt, e o singură stradă, care își schimbă numele pe la jumătate… Aici, la sfârșitul anului 2010, Primăria Municipiului București (PMB) a demarat proiectul numit „Dublare diametrală Nord-Sud”.

Între 2010 și 2014, primăria a demolat aproape 100 de case și a evacuat cam 1.000 de oameni. Iar strada a fost lărgită mult. Ceea ce face ca pe o porțiune de nici 2 km mașinile să meargă mai repede. În schimb, a dispărut o parte din atmosfera Bucureștiului, a dispărut Hala Matache, au dispărut monumente istorice și case banale, dar inconfundabil bucureștene. O bună parte dintre oamenii din zona Matache au plecat, iar cei care mai țin mici magazine pe lângă piață spun că le merge din ce în ce mai greu. Zona, asfaltată, a devenit un deșert urban.

Din timelapse-uri, filmări și interviuri, Dragoș Lumpan a montat documentarul „Matache”. Puteți vedea filmul,
dar și alte materiale – fotografii, articole, interviuri și timelapse-uri – pe www.PlatformaMatache.ro.

Din lipsa de coordonare a PMB, șantierul deschis pe Berzei-Buzești a durat mai bine de trei ani. Pentru aceste întârzieri, primăria a dat vina pe ONG-uri, care spun însă că intervenția lor a stopat lucrările doar pentru două săptămâni. Casa din fundal este „Berzei 81” – un alt monument istoric dărâmat ilegal. Fotografie din aprilie 2011. Foto: Dragoș Lumpan

Arhitectul-șef al capitalei Gheorghe Pătrașcu, care a girat cu semnătura sa „Diametrala”, a spus chiar el într-un interviu televizat: „Problema cea mai mare a acestui proiect a fost modul defectuos în care a fost abordat. El a fost abordat ca un culoar de transport, fără să țină seama de nimic altceva din structura zonei. A fost un proiect foarte prost manageriat”. Urbaniștii europeni au descoperit acum 40-50 de ani că modernizările prin demolare și lărgire de străzi nu rezolvă problemele unui oraș. Soluțiile practicate cu succes în orașe europene (și nu numai) pe care le privim drept modele sunt: regenerarea țesutului urban, recuperarea fiecărei bucăți de oraș istoric și valorificarea ei prin crearea de zone vii, active și prospere.

La începutul lui 2011 nu știam aceste teorii de dezvoltare urbană, dar mi-am dat seama că o să se piardă ceva. Și am început să documentez schimbările din zona Berzei-Buzești. Am făcut fotografii „clasice”, dar și timelapse-uri care însumează peste 300.000 de cadre trase încontinuu timp de câțiva ani. Am filmat și am făcut interviuri cu peste 25 de persoane implicate în aceste schimbări: arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai societății civile, locuitori din zonă.

Într-unul dintre interviuri, arhitectul Ștefan Ghenciulescu spune: „Aici avem de-a face cu raderea unei bucăți de oraș, ceea ce este foarte grav. […] E ca și cum rupi o bucată dintr-o țesătură și nu mai rămâne nimic. Nu pleacă doar niște case, pleacă strada, pleacă loturile, pleacă toți oamenii și rămâne o rană foarte puternică”.

Primăria a promis că va reconstrui Hala Matache pe un nou amplasament, însă toată structura metalică, partea cea mai valoroasă a construcției, a fost tăiată la „demontare”. Foto: Dragoș Lumpan

Într-un alt interviu, Andrei Pandele, fost arhitect-șef adjunct al Capitalei în perioada 1998-2001, care a cunoscut direct modul de lucru din interiorul PMB, spune: „Din nenorocire, lucrurile se fac nu numai cum e necesar, ci și cum sunt interesele în zonă. Înainte de 2009, au fost presiuni imobiliare foarte mari pe zonă. Sunt funcționari care nu aprobă nimic legal dacă nu primesc ceva, dar aprobă ceva ilegal dacă primesc nițel mai mult…” 

 

Copiii din cartier și-au făcut loc de joacă pe noua linie de tramvai de pe Berzei-Buzești, blocată în șantier (deasupra). De pe terenul viran din spatele lor a dispărut, printre alte clădiri, și blocul al cărui interior se vede în imaginea de mai jos. Foto: Dragoș Lumpan

 

 Articolul a apărut în ediția de noiembrie 2017 a revistei National Geographic România. 



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*