Ecologie locală în Grădina Cișmigiu

Atelier hotel de insecte. Foto: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

Un grup de vecini din perimetrul Grădinii Cișmigiu își propune să transforme zona în care locuiesc într-un spațiu mai prietenos. 

Rodica Săvulescu, Alex Oprița și Matei David, adică o parte a Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu, au stat de vorbă cu National Geographic despre evenimentele comunitare pe care le organizează.

Cine face parte din Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu și de ce a fost nevoie de formarea lui?

R.S.: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu, alintat și CișmiCivic, este un grup non-formal, al cărui scop este să contribuie la îmbunătățirea calității locuirii în cartierul Cișmigiu. Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu este o comunitate formată din vecini-deveniți-prieteni, uniți în jurul unui țel comun: să transforme zona de locuit care împrejmuiește Grădina Cișmigiu într-un spațiu mai prietenos, pe care să îl redea comunității. 

Grupul  a fost înființat în 2016 de către 2 locatari ai zonei și, în prezent, numără deja peste 15 membri activi, oameni cu pregătire diversă (arhitectură, inginerie, antropologie, arte, programare, comunicare etc.), dar cu idei comune.

Avem deja două proiecte realizate și peste 30 de ateliere sau evenimente comunitare organizate. Momentan, ne continuăm activitatea în cartier prin proiectul de ecologie urbană Grădina cu Oameni, finanțat prin grantul Fondul IKEA pentru Mediul Urban. Prin intermediul unor ateliere de educație aplicată, în acest proiect ne-am propus să îmbunătățim parametrii de funcționare ai ecosistemului format din Grădina Cișmigiu și grădinile dintre blocurile adiacente. În paralel, mai desfășurăm o cercetare calitativă, în cadrul căreia îi chestionăm pe vecini cu privire la problemele cartierului – în  toamnă vom avea, cel mai probabil, un scurt raport care va prezenta rezultatele obținute. 

Eveniment comunitar. Foto: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

La ce perimetru vă referiți mai exact când spuneți cartierul Cișmigiu?

R.S.: Când spunem “cartierul Cișmigiu” luăm în calcul în primul rând criteriul de proximitate față de grădina publică ce poartă acest nume. Termenul nu are neapărat o justificare administrativă, mai degrabă este vorba despre una sentimentală. Cumva, am lăsat la latitudinea fiecăruia să interpreteze cum vrea această idee și am observat că locuitorii zonei consideră că fac parte din acest cartier. Uneori am mai primit întrebări cu privire la această propunere de denumire sau am fost atenționați că putem vorbi, cel mult, despre “cartierul Sala Palatului”, dar, așa cum spuneam, nu ne propunem o delimitare foarte strictă, funcțională a teritoriului.  

Cum descrieți acum acest perimetru – inclusiv în termeni de sustenabilitate și ecosistem urban?

A.O.: Faptul că avem privilegiul să locuim lângă o oază de verdeață chiar în centrul Capitalei reprezintă un beneficiu pe care mulți oameni îl iau ca pe un fapt intrinsec, fără a implica vreo responsabilitate din partea comunității. Am întâlnit această atitudine de multe ori și față de tot ceea ce înseamnă ecosistemul Grădinii Cișmigiu: vegetație, păsări, insecte – acestea fiind în dese rânduri abstractizate la nivelul de obiecte secundare, căci pentru omul modern conceptul de natură presupune  a merge la munte, în Deltă sau pur și simplu a evada din agitația Bucureștiului. 

Ideea proiectului Grădina cu Oameni a fost să schimbăm această percepție, să  înțelegem în calitate de  comunitate că nu suntem singurii locuitori ai orașului, că natura începe încă de când pășim afară pe ușa blocului, iar noi avem datoria să învățăm cum să o îngrijim mai bine. În zona Cișmigiului avem arbori seculari ocrotiți, încă mai avem păsări care vin să cuibărească aici, avem roiuri de albine sălbatice și o rețea de spații verzi care pornesc din inima parcului și se extind până între blocuri. Dacă ne dorim să ne bucurăm cât mai mult timp de ele trebuie să încetăm să ne lamentăm de lipsurile cauzate de neimplicarea administrației locale și să punem în mod direct umărul pentru conservarea lor.

Cum v-ați propus să schimbați fața cartierului?

R.S.: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu a pornit un pic diferit față de alte grupuri civice, care se unesc de obicei în jurul unei probleme de rezolvat. Noi ne-am propus să plecăm de la lucrurile pozitive și să construim pe această bază, astfel încât prima noastră acțiune în cartier a fost un eveniment comunitar, „Pictăm zidul dintre oameni”, desfășurat în curtea Blocului Liric, aflat chiar la intrarea în Grădina Cișmigiu. Ideea din spatele acestui eveniment a fost reunirea comunității și readucerea în memoria colectivă a unei povești de demult, referitoare la istoria Blocului Liric, în care locuiesc mulți dintre membrii grupului. 

În cartier putem spune că sunt multe lucruri de schimbat – ca peste tot. Unele erau evidente din start, iar pe altele ne-am propus să le aflăm direct de la locuitori, astfel că am inițiat diverse demersuri de cercetare: cantitativă, prin chestionar, la evenimentele comunitare organizate, dar și calitativă (interviuri în profunzime). Răspunsurile sunt foarte diverse și în strânsă legătură cu profilul socio-demografic al respondenților: slaba organizare a locatarilor pentru a rezolva probleme ce țin de locuire, invazia de ciori din Grădina Cișmigiu în anotimpul cald, lipsa locurilor de parcare și totodată, aglomerarea trotuarelor cu automobile, zgomotul generat de evenimentele în aer liber din acest perimetru, intensificarea activității comerciale în Grădina Cișmigiu etc. Există totuși unele constante în ceea ce privește problemele ridicate, iar starea deplorabilă a Grădinii Cișmigiu se regăsește pe mai toate “listele”. Noi am început deja să abordăm această problemă în diverse moduri, iar în prezent ne axăm pe atelierele de educație aplicată din cadrul proiectului Grădina cu Oameni pentru a îi face pe locuitorii zonei – și nu numai – să înțeleagă mai bine nevoile acestei grădini istorice și să încerce să o protejeze. 

Există și părți bune.

R.S.: Despre părțile bune ale cartierului am aflat tot din discuțiile cu vecinii, care au menționat ca extrem de importantă pentru ei este apropierea de Grădina Cișmigiu, unde se pot bucura de spațiu verde, de liniște și de un peisaj care îi destinde. Și pentru noi acest element identitar al cartierului este foarte important și credem că este nevoie de mult efort și de o strategie reală pentru a îl păstra în cea mai bună formă, pentru că în ultima vreme se observă tot mai mult faptul că intervențiile la care este supus și nepăsarea contribuie la degradarea sa. 

Nu trebuie uitat că doi dintre cei mai de seamă arhitecți peisagiști, Carl Meyer și Friedrich Rebhuhn, au depus eforturi nemaipomenite pentru a da acestei grădini bucureștene un aspect demn de o capitală europeană în adevăratul sens al cuvântului. Ideal ar fi ca Grădina Cișmigiu să rămână un reper din acest punct de vedere. 

Atelier de peisagistică și grădinărit. Foto: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

Ce ne spuneți despre proiectul Grădina cu Oameni?

M.D.: Proiectul este unul de educație aplicată, prin care ne propunem să punem în legătură specialiști din diverse domenii ce țin de ecologia locală cu locuitorii zonei, astfel încât aceștia din urmă să primească informații despre ce pot face ei direct pentru a-și crește calitatea vieții în raport cu natura și totodată de a căpăta aptitudini noi prin experimentul practic de lucru cu elementele de mediu. Ne-am propus să facem acest lucru  prin ateliere de ornitologie (plimbări de observație referitoare la fauna locală, montajul de hrănitori și cuiburi în cartier), ateliere de peisagistică și grădinărit urban (plimbări educative pentru cunoașterea specificului zonei, mobilizarea vecinilor pentru a îngriji spațiile verzi dintre blocuri, acțiuni de plantare a unor specii locale sau de eliminare a speciilor invazive), ateliere de sunet (plimbări de ascultare a mediului sonor din parc, masurători ale nivelului sunetului pentru realizarea unei hărți sonore a Cișmigiului, monitorizarea nivelului sonor în cadrul activităților publice organizate de primărie), ateliere de apicultură (am adus două familii de albine în cartier și învățăm cum să le îngrijim) și sterilizarea animalelor fără stăpân din zonă. 

Observând păsările din Cișmigiu în cadrul atelierului de ornitologie. Foto: Foto: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

Exista vreo implicare oficială, a autorităților în toate aceste acțiuni ale voastre?

Atelier de apicultură. Foto: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

A.O.: Din păcate, de fiecare dată când am încercat să intrăm în dialog cu autoritățile, răspunsul primit nu a fost întocmai conform așteptărilor. În momentul în care am încercat să inițiem un parteneriat cu ALPAB (n.r. – Administrația Lacuri Parcuri și Agrement) pentru amplasarea familiilor de albine în cadrul parcului am fost refuzați pe motive de siguranță, deși în alte țări europene există inițiative similare. Nici la capitolul sesizări nu am avut prea mare succes, de cele mai multe ori răspunsul constând în reformularea întrebării sau la pasarea răspunderii de la o instituție publică la alta. 

La începutul anului 2018, am trimis o adresă pentru revizuirea unui aviz de toaletare emis incorect, care viza reducerea coroanei la jumătate pentru doi plopi sănătoși. Această măsură, pe lângă faptul că nu este necesară, poate conduce la moartea prematură a arborilor și crește riscul de prăbușire a lor. Spre dezamăgirea noastră, am primit un răspuns cu argumente pe care noi le considerăm neprofesioniste, de tipul “din cauza condițiilor meteo din ultima vreme”.

O altă interacțiune nereușită cu instituțiile publice este legată de organizarea activităților culturale în care este folosită amplificarea sonoră, pe care le considerăm total nepotrivite în interiorul unui monument istoric de clasă de importanță A, precum este Grădina Cișmigiu. Vibrațiile generate de camioane și utilaje, nivelul sunetului amplificat ce depășește limitele legale și de sănătate a urechii, afluența de vizitatori duc la degradarea faunei și florei din Grădina Cișmigiu, în special în timpul Festivalul „Tradiții și Folclor în Cișmigiu”, care are loc la sfârșitul lunii iunie, concomitent cu perioadade creștere a puilor de pasări care trăiesc în parc. Am deschis dialogul cu organizatorul Creart încă de la începutul anului, le-am explicat pe îndelete efectele zgomotului din parc, i-am confruntat cu măsurători de nivel realizate în timpul festivalului, însă în continuare nu primim niciun răspuns și nimic nu se schimbă. Sperăm ca în viitor să găsim o soluție acceptabilă pentru ambele părți. 

Ne-am dori ca relația cu autoritățile locale să se îmbunățească, pentru că doar printr-o colaborare bazată pe dialog și consultare publică o să putem întâmpina într-adevăr nevoile comunității. Noi suntem în continuare dispuși să ajutăm punând la dispoziție resursele materiale și profesionale mobilizate de Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu în cadrul proiectelor derulate, cât și prin activități de voluntariat.

Ce alte probleme legate de ecosistemul Grădinii Cișmigiu ați mai identificat?

A.O.: În primul rând, fiind vorba de cea mai veche grădină publică din București, Cișmigiul are nevoie de un buget alocat conservării și reabilitării patrimoniului arhitectural și peisagistic. Acest demers înseamnă adoptarea unor măsuri pentru prelungirea duratei de viață a arborilor ocrotiți și realizarea unor plantări în compensație în lungul aliniamentelor istorice de tei, unde arborii sunt foarte îmbătrâniți. 

În al doilea rând, noi ne-am dori ca măsurile uzuale care țin de întreținerea și administrarea resurselor parcului să fie făcute cu mai multă atenție față de echilibrul și așa precar al acestui ecosistem urban. În acest sens, credem că ar fi necesară cooptarea unei echipe de biologi, ornitologi, peisagiști și arhitecți care ar putea să coordoneze un calendar al lucrărilor de mentenanță din Grădina Cișmigiu, astfel încât în viitor să fie evitate situații de tipul toaletărilor realizate în perioada de cuibărire a păsărilor, defrișarea arborilor uscați în care locuiesc colonii de lilieci sau a stropirilor cu insecticide în perioada de creștere a puilor. 

Eveniment comunitar. Foto: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

În concluzie?

R.S.: Ne bucură fapul că, pe zi ce trece, întâlnim tot mai mulți oameni care care au preocupări similare cu ale noastre. Deși sunt și momente mai grele în activitatea grupului, provocate mai ales de statutul său și de modul de organizare – non-formal și bazat pe voluntariat – există o permanentă doză de energie pe care o aduc cei care se alătură acțiunilor noastre și care ne susțin, implicându-se în îmbunătățirea situației cartierului. În definitiv, o comunitate nu este un concept abstract, ci este formată din oamenii care zi de zi, prin cele mai mici gesturi, îi inspiră și pe cei din jur să fie mai atenți la ceea ce fac și să se gândească la soluții pe care chiar ei le pot pune în practică pentru a obține ceea ce își doresc în spațiul locuit. 

Foto: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*