TOLERANȚĂ ZERO PENTRU JAFUL DIN PĂDURI

Exploatări forestiere în Făgăraș. Foto: Domnica Macri

Cinci organizații de mediu s-au unit împotriva tăierilor ilegale din România și au lansat joi un apel la toleranță zero în fața jafului din păduri și la sancționarea celor vinovați.

Organizațiile reacționează după publicarea, miercuri, a unui nou raport al Environmental Investigation Agency (EIA), un ONG cu sediul la Washington, care estimează că peste 50% din lemnul exploatat în România provine din surse ilegale.

Raportul, intitulat „Jefuirea ultimei păduri” consideră că principalul generator de practici ilegale în România este compania austriacă Holzindustrie Schweighofer (HS). Schweighofer este pe departe cel mai mare cumpărător și procesator de lemn din țară, acoperind 40% din producția de lemn de esență moale. Capacitățile sale de procesare includ 3,6 milioane de metri cubi la gatere, ceea ce nici măcar nu acoperă nevoile celor cinci fabrici pe care le deține (parte din lemn vine din import). Însă raportul arată că majoritatea exporturilor Schweighofer în Europa sunt reprezentate acum de peleți, brichete și tocătură – adică lemn de pus pe foc.

Raportul EIA, pregătit pe parcursul a doi ani, documentează toate practicile ilicite folosite de companie și face apel la cumpărătorii din Europa – companii și consumatori deopotrivă – să nu mai susțină cu banii lor lemnul furat.

După publicarea raportului, organizația internațională WWF depus o plângere împotriva Schweighofer la Viena. „Azi cerem o anchetă a tuturor acuzațiilor ce apar în raport. Dacă acest lucru eșuează, atunci ultimele păduri virgine din Europa de Sud-Est vor fi transformate în peleți și băgate pe foc pentru beneficiul companiilor multinaționale”, a spus Directorul Executiv al WWF Andrea Johanides. Plângerea a fost adresată Biroului Federal pentru Pădure (Bundesamt für Wald) care este în Austria autoritatea responsabilă pentru implementarea Regulamentului European privind comerțul cu lemn (EUTR). Regulamentul a intrat în vigoare în 2013 și interzice desfacerea pe piețele europene a lemnului sau a produselor din lemn de proveniență ilegală.

EIA, WWF Romania, Greenpeace Romania, Agent Green și Silva Nostra pregătesc acum un plan de acțiune comun și promit să rămână cu ochii în teren și să atragă cât mai mulți oameni în efortul de salvare a pădurilor, care dispar în ritm susținut de 3 hectare pe oră.

Păduri pierdute în România 2000-2014. Sursa: Greenpeace România, Corine Land Mapping Lab - pe baza datelor de la Departamentul de Științe Geografice, Universitatea din Maryland (Global Forest Change 2000-2014). Adaptat de Greenpeace Romania, Corine Land Cover 2006. www.gadm.orgPăduri pierdute în România 2000-2014. Sursa: Greenpeace România, Corine Land Mapping Lab – pe baza datelor de la Departamentul de Științe Geografice, Universitatea din Maryland (Global Forest Change 2000-2014). Adaptat de Greenpeace Romania, Corine Land Cover 2006. www.gadm.org

CE ADUCE NOU RAPORTUL EIA

După ce în primăvara lui 2015 au fost date publicității filmări cu camera ascunsă arătau agenți sub acoperire ai EIA oferind lemn tăiat ilegal și primind ofertă de bonus de la reprezenții Schweighofer pentru tăieri peste limita legală, raportul din 21 octombrie vine cu noi dovezi ale activităților ilicite.

Traseul lemnului, de la tăierea ilegală până la procesator a fost urmărit și înregistrat video. „A fost prea ușor, din păcate, ca, după tot scandalul și anchetele precedente, să găsim tăierile ilegale din pădure și să le urmărim. În aproape toate cazurile, ele au condus la poarta companiei Schweighofer.” a spus directorul executiv al EIA, Alexander Von Bismarck.

În unele cazuri, investigatorii (cei de la organizația Agent Green, de exemplu) s-au ales cu bătăi și spitalizări, care fac acum obiectul unor plângeri penale.

Un alt nou element este harta tuturor clienților europeni ai acestei companii. „Ne așteptăm ca marile compani europene să reacționeze imediat și să înceteze contractele cu Schweighofer”, a spus Von Bismarck. „Legea spune clar că nu ai voie să comercializezi lemn tăiat ilegal, nu credem ca ei să insiste pe aspectele tehnice”, a adăugat el, referindu-se la anumite slăbiciuni ale legii europene, portițe care te pot exonera juridic, dar nu și etic. Punerea în vânzare a acestor produse face milioane de consumatori complice la distrugerea pădurilor din România, a arătat directorul EIA

Cel de-al treilea element nou este estimarea tăierilor ilegale din România. Îngrijorătoarea cifră de 50% este obținută prin luarea în calcul a tutror formelor de tăieri ilegale documentate de guvernul României, de ONG-urile locale și de investigatorii EIA. Între 1990 și 2011, când s-au exploatat 80 de milioane de metri cubi  de lemn din România, guvernul însuși estima că a fost tăiat ilegal 24% din lemn – mai exact lemn în valoare de 5 miliarde € – dar nu a introdus în ecuație și deposedările ilegale ale comunităților. Între 2008 și 2014, un studiu mai detaliat al Inventarului Forestier Național a ajuns la cifra de 8,8 milioane de metri cubi tăiați ilegal – 49% din exploatările din perioada respectivă. Nici acest studiu nu a luat în considerare retrocedările ilegale, multe cu complicitatea unor politicieni corupți.

Stop jafului din pădurile României. Foto: Doru Oprișan

 

PRIMELE REACȚII

Ministrul Mediului Gabriela Gavrilescu a declarat astăzi că România va cere sprijinul statelor memebre UE în lupta împotriva defrișărilor ilegale. La o întâlnire cu Alexander Von Bismarck și Daniel Gehl (EIA), Gabriel Păun (Agent Green) și Alex Găvan, organizată ca urmare a publicării raportului, ministrul a spus că „oricine permite comercializarea de masă lemnoasă de proveniență ilegală, oricine închide ochii sau participă activ în acest proces, poate fi considerat părtaș într-o activitate criminală”. Ministerul a anunțat că va prezenta chiar săptămâna viitoare normele de valorificare a masei lemnoase, care completează Codul Silvic.

„Ministrul ne-a spus la întâlnire că ancheta în curs a ministerului confirmă investigațiile EIA”, a declarat după reuniune Alexander Von Bismarck. Reprezentantul ONG consideră un gest semnificativ că o țară e dispusă să ceară ajutor de la piață să pentru rezolvarea problemei.

Contactate de National Geographic România, câteva companii din topul celor care achiziționează produse de la Schweighofer în România și-au clarificat poziția.

Egger – o fabrică de lemn din Rădăuți care în 2014 a cumpărat materiale de 12, 6 milioane € de la Schweighofer.

Compania EGGER nu a dorit să-și exprime un punct de vedere față de „rapoartele media sau zvonurile ce privesc Holzindustrie Schweighofer”, dar a precizat că în ceea ce o privește, dispune de „o documentaţie comprehensivă pentru fiecare recepție de material lemnos, care include contracte, certificate de proveniență, precum și audituri interne și externe efectuate în mod regulat atât în cadrul propriei companii, cât și  la furnizori”. EGGER afirmă că are are o directivă internă prin care se angajează să nu utilizeze, printre altele, lemn provenit din defrișări ilegale, zone în care se încalcă drepturi fundamentale ale zonei sau ale cetăţenilor, și păduri necertificate cu o valoare de patrimoniu deosebită.

Enel Energie a achizitionat de la Schweighofer certificate verzi în valoare de 9,9 milioane € în 2014 – provenite de la centrala pe bază de biomasă a companiei austriece.

Potrivit reprezentaților Enel, certificatele verzi sunt solicitate prin intermediul unor platforme electronice publice, unde furnizorii de energie nu pot alege cine este partenerul lor, ci trebuie să achiziționeze certificatele verzi de la câștigătorul acestei licitații.

Vezi aici reacția companiei germane Hornbach

Am solicitat dar nu am primit încă o reacție de la compania Dedeman.

 

TIPURI DE EXPLOATARE ILEGALĂ A LEMNULUI PRACTICATE ÎN ROMÂNIA

Tăieri excesive
Una din cele mai frecvente încălcări ale legii este tăierea peste limita permisă. Echipa de investigatori a EIA a găsit bușteni nemarcați printre cei marcați în aproape toate cazurile de pe teren. Un control al Ministerului Mediului la gaterul Schweighofer din Sebeș a descoperit de exemplu o schemă prin care compania oferea bonusuri de 2 € dacă furnizau 100% din cota lor de tăiere în bușteni de bună calitate. Potrivit auditorului, asta duce la tăieri suplimentare de 15%, pentru că în mod normal, 15% din cotă e reprezentată de lemn de calitate inferioară.

Retrocedări ilegale

Într-un raport din 2013, Curtea de Conturi estima că circa 20% din retrocedările de păduri făcute între 1990 și 2012 au fost ilegale. Cum pădurile private reprezintă cam jumătate din suprafața de păduri din România, înseamnă că 9% dintre tăieri sunt ilegale dins tart, pentru că se fac de pe terenuri furate, arată raportul.

 

Încălcarea normelor sanitare

În unele cazuri, documentate de un raport al Academiei Române de Știință, silvicii au facilitat răspândirea gândacilor de scoarță (lăsând buturugi infestate în pădure) pentru a obține autorizații de tăiere. În alte cazuri, s-a obținut aviz sanitar, dar s-au tăiat și copaci sănătoși odată cu cei bolnavi.

Tăieri accidentale fabricate

Doborâturile de vânt, alunecările de teren, avalanșele sunt tot atâtea ocazii pentru defrișarea unor porțiuni de pădure. Institutul Național de Statistică a înregistrat tăieri datorate unor asemenea „accidente” pe 500.000 de hectare din România – 2,8 milioane de metri cubi în  2012 și 3,6 milioane în 2013. În doar 4,2% din cazuri au existat și verificări ale autorităților la locul „accidentului”, înainte de tăiere, arată Curtea de Conturi.

Lipsa marcajelor la tăiere

O ștampilă vizibilă trebuie aplicată pe orice copac marcat pentru tăiere. Se marchează doar copacii de pe margini numai în cazul micilor defrișări circulare, dar în cazul tăierilor de întreținere sau sanitare, fiecare trunchi trebuie marcat. În cazurile ilicite, doar o parte din trunchiuri sunt marcate – probabil cea mai frecventă metodă de a scoate lemn ilegal din pădure.

Lipsa marcajelor și documentelor de transport

Lega cere ca toții bușenii de peste 20 cm diametru să fie marcați cu un număr corespunzător avizului de transport, care conține locul tăierii, numărul parcelei, date despre vehicul și șofer, dimensiunile fiecărui buștean. Avizul e înregistrat în SUMAL (Sistemul informațional integrat de umrărire a materialelor lemnoase – „Radarul Pădurilor”). Dacă buștenii sunt nemarcați, se pot face mai multe transporturi cu același aviz, metodă practicată curent dacă nu există o verificare de bona fide la achizitor.

Documentație falsă

În 2013, agenți DNA sub acoperire au obținut un teanc de avize de transport de lemn necompletate, pre-ștampilate de Romsilva – adevărate cecuri în alb pentru tăieri ilegale. Practica e curentă, confirmată de lucrători din domeniu și de cazuri instrumentate în justiție.

Practici ilegale in situ

De la tăieri la ras la tăieri în apropierea albiei, târârea buștenilor prin albie și poluarea ternului exploatat cu substanțe contaminante, inclusiv în arii protejate  – EIA a descoperit asemena ilegalități la practic toate exploatările vizitate pe teren.

 

ACUZAȚII LA ADRESA SCHWEIGHOFER

Organizația EIA susține că Schweighofer are o politică de acceptare a lemnului tăiat ilegal și că minte cu privire la aceste practici de peste un deceniu.

Potrivit raportului, compania ar cumpăra cu bună știință lemn ilegal, lemn de la companii aflate sub investigație pentru tăieri în parcuri naționale, lemn tăiat cu permise de folosință pentru dezvoltare durabilă, lemn de pe terenuri retrocedate ilegal, lemn de la companii cu legături cu oficiali corupți și de la evazioniști fiscali.

Pentru a susține aceste afirmații, raportul urmărește cazuri documentate de autorități, de alte ONG-uri, de anchete jurnalistice și de proprii investigatori, și conține 470 de trimiteri la diversele documente oficiale sau rapoarte. Iată câteva dintre constatări:

La două dintre depourile de cale ferată Schweigofer, investigatorii EIA au găsit majoritatea buștenilor nemarcați (și au putut filma un transport de bușteni nemarcați din pădure până la descărcare), precum și exploatări destinate Schweighofer unde doar o parte din trunchiuri erau marcate. Practic toate tăierile ilegale descoperite de investigatori în pădure au condus la această companie.

Deși afirma încă din aprilie că refuză lemnul exploatat, fie și legal din parcuri naționale, Schweighofer și-a continuat contracte cu furnizorii în timp ce aceștia erau anchetați, inculpați și judecați pentru extragerea ilegală de lemn din parcuri, arată rechizitoriile citate de EIA. Potrivit Agent Green, în 2014, 500 de camioane cu lemne au ajuns din Parcul Național Retezat la Schweighofer și la Kronospan.

Inspectorii de mediu au descoperit în 2014 că furnizorii au avut documente false pentru 12.694 metri cubi de lemn livrat la Schweighofer, iar un fost angajat Schweighofer le-a confirmat investigatorilor EIA că există un adevărat comerț cu acte false, vândute de firme fantomă.

Compania austriacă deține și terenuri proprii în România, dar, spune raportul, cam 50% provin din retrocedări ilegale. Documentul prezintă mai multe cazuri precum cel al composesoratului Borșa, care a fost deposedat de 17.000 de hectare de teren, cu toate că deține o decizie definitivă și irevocabilă de împroprietărire din 2004. Urmărit de echipele EIA, care a filmat transporturile și delcarații de la martori, lemnul de la Borșa ajunge la Schweighofer.

Activiștii de mediu acuză compania că, având peste 1.000 de furnizori într-o țară cu risc, nu ia măsuri suficiente pentru a se proteja. Certificarea PEFC, de exemplu, este notoriu insuficientă, cerând ca dovada originii lemnului să fie făcută „cu documente”. Procurarea de documente false este lesnicioasă. Sistemul SUMAL (Radarul pădurilor) permite însă, de fapt, dacă există interes, verificarea fiecărui buștean trecut în aviz.

„Există astăzi multe metode de a lupta cu aceste probleme, există noi tehnoologii, există ADN, poți urmări fiecare buștean dacă vrei”, a spus Magor Csibi, directorul WWF România. „Dacă ești cea mai mare companie, tu ești exact cel care are posibilitatea de a implementa un sistem sigur. Dar dacă tu ești care încurajează ilegalitățile, atunci nu există nici o șansă”.

 

CE SPUNE COMPANIA

Respectăm îngrijorarea legată de posibile ilegalități în industria lemnului dar nu vom accepta să devenim un țap ispășitor al problemelor asociate cu acest sector”, a declarat Dan Banacu, Director General Holzindustrie Schweighofer Baco. În comunicate de presă emise astăzi de Agenția de PR Golin, compania austriacă neagă toate acuzațiile din raportul EIA, afirmând că a „creat un context de lucru curat, fără impact asupra mediului, le impunem furnizorilor standarde de lucru și am acceptat colaborarea doar în temeiul unei depline legalități”.

Holzindustrie Schweighofer spune că este singura companie din industria de prelucrare a lemnului din România care nu acceptă lemn provenit din parcuri naționale. Recoltarea în parcurile naționale este permisă de lege în anumite zone (zonele tampon) și conform unor reguli speciale, arată compania, dar Schweighofer s-a angajat „în mod voluntar, la începutul anului 2015, să refuze orice livrare de lemn provenit din parcuri naționale. Livrările de lemn acceptate de HS înainte de asumarea acestui angajament, proveneau exclusiv din zonele tampon, iar materialul lemnos era recoltat în conformitate cu planul de management al pădurilor aprobat de autorități, astfel că HS nu a achiziționat niciodată lemn tăiat ilegal, din arii protejate”.

În ceea ce privește buștenii nemarcați, Schweighofer spune că 50% din lemnul achiziționat are diametrul sub 20 cm și că, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 470/2014, doar buștenii cu diametrul mai mare sau egal cu 20 cm trebuie marcați pentru transport. Compania mai afirmă că buștenii sunt marcați doar la unul dintre capete și că marcajele de pe capetele dinspre interior ale buștenilor nu sunt vizibile din exterior, la transport.

Schweighofer precizează că bonusurile pe care le oferă furnizorilor sunt bonusuri de calitate, pentru contractorii care asigură o bună sortare a materialului exploatat, și că nu produc prejudicii în fondul forestier.

Despre achizițiile de terenuri prin interpusul său, Cascade Empire SRL, Schweighofer afirmă că „au fost verificate în detaliu, înainte de semnarea contractelor, de către case de avocatură internaționale, care au garantat conformitatea cu toate prevederile legale”, că nu există în acest moment niciun proces în desfășurare privind terenuri deținute de HS via Cascade Empire, ci doar o investigație pe un teren care reprezintă doar 5,7% din totalul de 14.500 de hectare în proprietatea Cascade Empire. „Holzindustrie Schweighofer nu are nicio legatură cu modul în care s-au desfășurat retrocedările terenurilor forestiere în România”.

 

Peisajul poate fi valorificat. Foto: WWFCE PIERDE ROMÂNIA

Peisaje
„În Retezat, Iezer, Semenic, din vale până la golul alpin, imaginea de șantier, brăzdat de făgașele drumurilor forestiere e omniprezentă. În Făgăraș, e un adevărat măcel, și pe partea sudică și pe cea nordică”, a spus Alex Găvan, alpinist de top și activitst de mediu, adăugând că în județul Argeș au fost înregistrate aprope 6.000 de tăieri ilegale în 2015.

Păduri virgine

România are 2/3 din ultimele păduri virgine din Europa și unicele sau dintre puținele populații viabile de lupi, râși, urși. Ele nu sunt doar sursă de inspirație pentru romantici, ci pot deveni o reală sursă de venit pe termen lung. WWF România consideră că România mai are încă șanse să devină o economie modernă bazată
pe natură. Asta ar însemna ca principalii beneficiari ai naturii – fie aceștia industrii, companii, comunități – să fie și cei care o protejează. Procesarea superioară și valorificarea prin turism a resurselor naturale ar trebui să înlocuiască vânzarea lor
ca materie primă.

Locuri de muncă

Schweighofer are 3.400 de angajați în România. În plus, compania afirma într-un comunicat din sprilie 2015 că a creat indirect alte 10.000 de locuri de muncă.
Raportul consideră însă că mai curând a îmbogățit rețele infracționale, grupuri de crimă organizată și politicieni corupți. Potrivit documentului, Schweighofer a cauzat distrugeri masive industriei de mobilă din România, prin faptul că a crescut artificial prețurile și a cumpărat uneori toate stocurile de lemn. Potrivit fostului ministru al Apelor și Pădurilor, Doina Pană, această practică a costat economia românească 50.000 de locuri de muncă, de când Schweighofer și-a început activitățile în țară.

Dezvoltare locală sustenabilă

Dacă adevărații proprietari, vreo 20.000 și ceva de borșeni, ar avea pădurea, am putea trăi 1000 de ani noi din pădurea noastră, numai din coeficientul de creștere, fără să o exploatăm sălbatic”, a spus Mihai Matei, președintele Composesoratului de la Borșa, care și-a văzuit tăiate la ras bună parte din pădurile câștigate în instanță. Comunitatea, spune el, ar fi creat locuri de muncă pentru 1.500 de oameni pe plan local – la întreținerea pădurii, la exploatarea în regim silvic, o făbricuță de mobilă, facilități de procesare a fructelor de pădure și ciupercilor. Composesoratul a fost creat de la bun început ca pădurea „să nu se vândă, copii copiilor noștri să fie stăpâni, nu să ajungem cerșetori la firmă”, a adăugat maramureșanul.

Servicii de ecosistem

Pădurile furnizează aer curat, protejează sursele de apă curată, previn alunecările de teren. Aceste servicii gratuite oferite de ecosistemele funcționale ar trebui cuantificate și adăugate la costurile exploatărilor forestiere, deoarece reprezintă pierderi palpabile pe care societatea va trebui să le suporte, chiar dacă nu imediat.

 

Pădurile României. Foto: Doru Oprișan

 

„NU SUNTEM PUȚINI!” – CE SE POATE FACE?

Organizațiile reunite joi au prezentat lista măsurilor care ar trebui luate imediat, „dacă nu vrem, în scurt timp să nu ne mai recunoaștem munții”:

Se așteaptă ca Ministerul Mediului să devină mai transparent, acordând acces la date, introducând amenajamentele silvice în sistem, urmărind prin GPS toate transporturile și publicând datele despre infracționalitatea silvică.

Garda Pădurilor ar trebui să fie finanțată și dotată corespunzător. Radarul Pădurilor trebuie îmbunătățit iar poliția locală să fie mai cooperantă (sistemul nu poate funcționa dacă este sabotat chiar de forțele de ordine, care trebuie să aplice legea),

Uniunea Europeană ar trebui să revizuiască recentul Regulament European (EUTR), corectându-i principalele puncte slabe (este răspunzătoare în fața legii europene doar prima companie care introduce lemnul în UE. Cum Schweighofer cumpără de la interpuși români, este acum exonerat pentru orice comeț cu lemn ilegal; sancțiunile prevăzute de lege sunt ridicole – există amenzi și de 50 € pentru încălcarea EUTR )

Organismele de certificare precum PEFC și FSC ar trebui să anuleze certificările oricărei companii din România care nu poate asigura trasabilitatea lemnului său din pădure până la gater și să nu prezinte certificatele Chain-of-Custody drept suficiente pentru a îndeplini legea europeană.

Companiile Europene cu responsabilitate socială sunt chemate să se delimiteze de asemenea practici, întrerupându-și legăturile cu Schweighofer până când compania nu va dovedi că are un sistem robust de evitare a lemnului ilegal.

Consumatorii europeni au capacitatea să facă presiuni asupra comercianților să respecte – nu doar în literă, ci și în spirit, legislația comunitară.

Societatea civilă românească a fost invitată să continue presiunile asupra autorităților. Îndemnul final al lui Alex Găvan, el însuși un reprezentant al cetățenilor, a fost „Pădurea nu e cherestea, fauna nu e vânat, iar noi nu suntem puțini!”

 

– Domnica Macri

 

Publicat pe 23 octombrie 2015



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*