Parcul Natural Văcărești – Lupta continuă

Viitorul Parcului Natural Văcărești încă în ceață? Foto: Helmut Ignat

Avem o zonă protejată, dar nimeni n-o administrează. Grupul de inițiativă care a făcut posibil Parcul Natural Văcărești cere autorităților să facă următorul pas, desemnând un manager.

Asociația Parcul Natural Văcărești (APNV) va participa la procedura de selecție pentru administrarea zonei protejate cu un proiect complex, care își propune să regândească modul de conviețuire al omului cu natura după exigențele de mediu, etice, economice, sociale și științifice ale secolului XXI.

În viziunea Asociației, cele 184 de hectare de spațiu verde vor fi împărțite între o zonă de protecție strictă, o zonă tampon, unde publicul va avea acces limitat (pe punți suspendate, în turnuri de observație, la laboratoare) și o zonă amenajaiblă (în special pe dig, unde se pot construi un centru de vizitare, un acvariu, piste de biciclete, promenade, locuri de recreere).

Deși sunt cu planurile și documentația într-un stadiu avansat, ba chiar au și schițat soluții cu studenții arhitecți, membrii Asociației nu vor face nici un pas fără a se baza pe analize de specialitate.

„Probabil un an de zile vor dura studiile care vor fundamenta măsurile de conservare și amenajare. O să facem măsurători topografice de detaliu, studii geotehnice, studii hidrogeologice care să arate pe unde intră și iese apa, câtă și la ce calitate, studii geofizice care să arate dacă zona se ridică sau coboară, studii de floră și faună, ca să știm relațiile trofice dintre ele și unde se poate interveni și unde e bine să nu intervii de loc. Abia apoi o să ne punem la masă cu toții, cei cu studiile, cei cu conservarea și cei cu amenajările, ca să decidem ce facem și unde”, a explicat Florin Stoican, expert în managementul ariilor protejate și președintele APNV.

Parcul în ținută de vară. Foto: Helmut Ignat.
Parcul în ținută de vară. Foto: Helmut Ignat.

Amenajarea ar urma să se facă în urma unui concurs internațional de arhitectură și amenajăr urbanistice, din care să poată fi aleasă ce mai bună soluție. Scopul final: protejarea naturii, educația ecologică și crearea atracției turistice numărul unu a Bucureștiului.

Potrivit grupului de promotori ai Parcului, o estimare grosieră arată că nu ar fi nevoie de o investiție foarte mare, undeva în jur de 15 milioane de euro cu totul, care pot fi atrași cu ușurință din linii de finanțare interne și internaționale, și nu din bugetul public.

La șase ani de la demararea eforturilor lor de creare a acestei zone protejate, Asociația Parcul Natural Văcărești așteaptă însă ca Ministerul Mediului să înceapă procedura de dare în administrare, pe care o consideră tergiversată din simplă inerție ”E o procedură simplă, există legi clare după care se face” a precizat Florin Stoican.

La selecție va putea participa orice persoană juridică ce poate demonstra că are capacitatea financiară, tehnică și șiințifică de a gestiona Parcul, iar decizia aparține unei comisii alcătuite de minister, agenția de protecție a mediului, ONG-uri de mediu și alți experți.

pnv-1
Florin Stoican le arată fotografii cu vidre, obținute cu aparate foto capcană, vizitatorilor din Parcul încă neoficial deschis. Foto: Helmut Ignat

Asociația consideră că are un avantaj competitiv dat de vasta sa rețea de parteneriate (18 entități din domeniul cercetării, protecției naturii, urbanismului, educației și comunicării) și de cei șase ani de experiență și luptă pentru înființarea Parcului.

Într-o conferință de presă organizată joi, 3 noiembrie, la Observatorul Parcului Natural Văcărești, găzduit la etajul 17 în Complexul Asmita, cu vedere asupra lacurilor îmbrăcate în culori de toamnă, fondatorii Asociației au trecut în revistă cei 5 ani de eforturi prin care au „făcut acest parc să existe înainte de a exista”.

  • 2011 – Cristian Lascu, pe atunci redactor-șef al revistei National Geographic România, îi sugerează fotografului Helmut Ignat un subiect „interesant”, o oază de natură neștiută de nimeni în Groapa Văcărești, amenajată de Ceaușescu pentru a deveni lac și abandonată.
  • 20 februarie 2011 – prima incursiune a lui Helmut Ignat în groapă dezvăluie un loc neatrăgător, cu miriști arse, copaci tăiați, maldăre de gunoaie. Ignat se gândește la un subiect de tip SOS ecologic (”Pe urmă revenind săptămânal, nu am văzut o explozie de frumusețe, ci o acumulare treptată de frumusețe. Și tot treptat am început să intru în intimitatea locului, că una e să vezi peisajul de pe dig și alta e să stai camuflat în apă și nămol la doi metri de cuibul de păsări – iar eu am stat chiar și șase ore în apă până la gât. În perioada aia dezvoltasem un fel de adicție. Și din sute de vizite, dacă au fost două-trei din care să mă întorc fără fotografii, altfel totdeauna a fost ceva de văzut…”).
  • mai 2012 – apare articolul Delta dintre blocuri, care lansează idea unei arii protejate („Paralel cu fotografiile, am început documentarea și am văzut că în marile capitale există parcuri naturale și zone umede, și m-am convins că e posibil”, a povestit Ignat).
  • 2013 – avizul științific al Academiei. în urma unui studiu coordonat de Florin Stoican („Am scos un studiu de fundamentare convingător, pentru Academia Română, dar să nu credeți că a fost ușor, pentru că noutatea nu e atrăgătoare. Noroc că eram pregătiți cu contra-obiecții și am avut scrisori de recomandare de la șefii RAMSAR și IUCN”, a mai spus Ignat).
  • mai 2015 – avizul administrativ al Primăriei, după doi ani de luptă și reveniri în Consiliul General din motive de procedură.
  • mai 2016 înființarea Parcului Natural Văcărești prin Hotărâre de Guvern („Mai e o lună norocoasă, ne-am gândit să facem o zi a Parcului cândva în mai”, a spus Florin Stoican)
pnv-3
„Alta e să stai camuflat în apă și nămol la doi metri de cuibul de păsări… ”, spune fotograful Helmut Ignat.

APVN este deschisă la un parteneriat cu Primăria Generală care să asigure fluența dezvoltării  Parcului, dar nu fără să puncteze exemple de proastă gestiune ale edililor capitalei. ”Parcul Herăstrău e monument istoric și s-au făcut peste 50 de baruri și restaurante în el. Ne temem ca nu cumva – peste cadavrele noastre – să se întâmple și aici așa ceva”, aspus directorul executiv la Asociației, Dan Bărbulescu.

„Trebuie să primim și să cultivăm această natură care s-a apropiat așa de mult de noi, și să o redăm comunității. Altfel, o pasc aceleași pericole de acum șase ani – defrișări, incendieri, gunoie – și riscă să rămână în continuare o zonă a nimănui”.

– Domnica Macri

Citește și: Parcul Văcărești, protejat prin lege



1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*