O nouă plantă descoperită în Dobrogea

Aerel dobrogean - semințe. Foto: Szabó Anna.

Biologii au descoperit în Dobrogea o nouă specie de plantă, într-un proiect al Societății Ornitologice Române. Nu este doar o specie nouă pentru România, ci este o specie nouă pentru știință.

Flora mondială are acum o nouă specie de plantă, descoperită de biologi, în Dobrogea. Totul s-a petrecut în luna mai a anului 2014, dar – de atunci – planta a fost analizată, inclusiv la nivel genetic, pentru a se demonstra că este unică în lume, anunță un comunicat al SOR.

Cel care a descoperit planta este Mátis Attila, botanistul care a mai reușit să descopere o specie nouă pentru flora României, Orobache pubescens, dar și să redescopere după 100 de ani specia simbol a Munților Rodnei, Saussurea porcii. „Tot procesul care a durat trei ani a presupus o colaborare internațională și vreau să subliniez acest lucru. Au fost colegi botaniști din Ungaria, din Rusia, mai ales că planta cea mai înrudită cu noua descoperire trăiște în stepele carstice din Rusia. Deci, a trebuit colectat material și de acolo, după care s-au realizat analizele genetice comparative. Unul dintre cele mai importante aspecte care marchează această descoperire este chiar colaborarea cu specialișii intenaționali”, ne-a spus Mátis Attila.

Dobrogea – locul descoperirii

Mátis Attila și colega lui Havadtői Krisztina se aflau în mai 2014 în Rezervația Pădurea Dumbrăveni, unde evaluau starea de conservare a habitatelor, într-un proiect al Societății Ornitologice Române. Procesul de evaluare a presupus și o inventariere completă a florei, adică întocmirea unei liste de specii. Când au găsit planta, biologii au reușit doar să o încadreze în familia Apiaceae, din care mai fac parte morcovul, pătrunjelul și mărarul. „Nici măcar genul nu a fost posibil de identificat exact, pe baza determinatorului care conține toate speciile de plante cunoscute în flora României, așa că ne-am dat seama repede că avem de a face cu ceva inedit, dată fiind morfologia distinctă a frunzelor. Segmentele terminale ale frunzei erau liniare și pețiolate, nu semănau cu nimic cunoscut de la noi. Niciunul dintre cele patru exemplare găsite inițial nu era înflorit”, își amintește Mátis Attila.

Frunzele de aerel dobrogean. Foto: Szabó Anna.

Prima ipoteză a biologilor a fost că au de a face cu o altă specie nouă pentru România. Rezervația Pădurea Dumbrăveni se află foarte aproape de granița cu Bulgaria, deci erau șanse bune să dea peste specii din flora țării vecine, nesemnalate încă la noi. În aceeași perioadă, cei doi biologi au mai găsit tot acolo o specie nouă pentru flora României, Orobache pubescens.

„În sezonul respectiv, am verificat plantele de mai multe ori, pentru a investiga inflorescențele, dar acestea nu apăreau, iar rozetele de frunze se uscaseră în timpul verii. Când am revizitat locul la sfârșit de sezon, în septembrie, a ieșit la iveală că planta are un ciclu de viață special, cu reproducere în sezonul serotinal (sfârșitul verii, n.r.): frunzele apar în mai, se usucă la sfârșit de iunie, iar inflorescențele fără frunze apar în august și fructifică în septembrie. Aceste inflorescențe complexe sunt uriașe (până la 1.7 m), caracteristice familiei Apiaceae (numite și Umbelliferae)”, povestește Mátis Attila.

Începe investigația

Biologii au colectat frunze și au încercat să identifice genul. Au căutat specii similare în flora țărilor vecine, dar în zadar. Atunci, biologul Bartha László de la Universitatea Babeș Bolyai (Institute for Interdisciplinary Research in Bio-Nano-Sciences) din Cluj a efectuat o investigație genetică pe materialul colectat și a identificat genul căruia îi aparține noua specie: Ferula, cu denimirea populară aerel.

Expertul în fitogeografie Alexandru S. Bădărău, de la UBB Cluj, a sugerat legătura cu o specie aparte de umbelifer, numită Eriosynaphe longifolia, din flora Rusiei și a Ucrainei. Specia are un areal îndepărtat de Dobrogea, dar similar în morfologie. Crește în stepele aride din regiunea vestică a Kazahstanului, prin sud-estul Rusiei și până în nordul peninsulei Crimeea. Despre această specie există foarte puține informații, așa că a fost contactat Sramkó Gábor din Ungaria. Cum el se afla chiar în Rusia, la momentul potrivit, a luat legătura cu colegii ruși și a colectat mostre din specia respectivă în zona râului Volga, în 2015. Noi analize genetice au dovedit că ambele specii aparțin genului Ferula.

Investigațiile au continuat și pe teren. În perioada 2015-2016 Mátis Attila a efectuat mai multe vizite în Rezervația Pădurea Dumbrăveni, împreună cu colega lui Szabó Anna (UBB Cluj), pentru a aduna datele morfologice necesare pentru a face distincția dintre specia noastră și cea rusească. Analizele comparative pentru morfologia fructelor (esențiale din punct de vedere taxonomic în cazul plantelor umbeliefere) au fost realizate de Thomas Kuhn (UBB Cluj). Rezultatele au fost publicate în revista Phytotaxa, cea mai relevantă în materie de descriere a speciilor noi de plante.

Exemplarul pe baza cărei a fost descrisă noua specie (holotip) este depusă la ierbarul Grădinii Botanice “Alexandru Borza” din Cluj-Napoca.

Mátis Attila (dreapta) si Bartha László înpreună cu un exemplar din planta nou descoperită. Foto: Szabó Anna

Ce denumire va avea noua plantă?

„Specia nouă a fost botezată Ferula mikraskythiana. Denumirea aleasă de noi pentru specie se datorează faptului că, din câte cunoaștem la momentul actual, este o specie endemică Dobrogei, cu areal foarte restrâns (singura populație de 172 de indivizi este localizată în Rezervația Pădurea Dumbrăveni), iar de aici vine și epitetul specific mikraskythiana – care se referă la denumirea în greaca veche a regiunii cunoscute azi sub numele de Dobrogea: Mikrá Skythia (Μικρὰ Σκυθία), în română Sciția Mică. În contrast, specia rusească înrudită cu ea crește în regiunea cunoscută cândva ca și Sciția Mare (stepa ponto-caspică din Rusia, Ucraina și Kazahstan)”, a spus Mátis Attila.

Pentru denumirea populară, propunerea biologilor este: aerelul dobrogean.

Viitorul aerelului dobrogean

A durat aproape trei ani. Biologii au făcut morfometrie, analize genetice, au colaborat cu tot felul de alți experți, au prelucat datele și au publicat  articolului științific, un proces care poate dura între 6 și 18 luni.

Biologii au mai căutat specia și în alte situri din Dobrogea, dar nu au mai găsit alte populații. Astfel, în momentul de față, specia este clasificată conform regulamentului IUCN ca specie Periclitată (Endangered). „Specia a supraviețuit în câteva pajiști stepice foarte bine conservate, care se formează pe pante abrupte, ca niște enclave în pădurea Dumbrăveni. Tocmai datorită izolării și a protecției oferite de pădure, au rezistat aceste plante. Turmele enorme de oi, care de altfel au distrus prin suprapășunat majoritatea pajiștilor stepice din restul Dobrogei, sunt principalul inamic al unei astfel de plante. Fără oi, s-a păstrat compoziția și structura specifică stepelor de odinioară în aceste enclave, care reprezintă un refugiu pentru multe specii stepice rare”, crede Mátis Attila.

Specii noi de plante sunt descrise zilnic cu zecile din zonele tropicale mai greu accesibile, dar descoperirea unei specii noi de plantă în Europa se întâmplă rar zilele noastre, pentru că aici cercetările au o istorie vastă și majoritatea zonelor au fost explorate destul de bine.

Această descoperire adaugă o nouă specie endemică de valoare la patrimoniul natural național și e un semnal de mare importanță pentru autorități și custozii de arii naturale protejate. Este important ca pe viitor administrațiile să implementeze măsurile de conservare, să existe finanțări pentru ariile protejate (ele și în acest an sunt blocate), iar Ministerul Mediul să se implice cu adevărat. Descoperirea subliniază importanța cercetărilor floristice, faunistice și de ecologie, cu aplicabilitate în conservare, importanța colaborării extinse între specialiștii biologi/ecologi din țări vecine, pentru a asigura conservarea speciilor și habitatelor care transcend granițele și importanța deosebită a ariilor naturale protejate din România și a aplicării reală a măsurilor din planurile de management.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*