Colectare selectivă pentru Cluj

Foto: 123rf

Pentru că în prezent la Cluj colectarea selectivă a deșeurilor este într-o fază foarte incipientă, reprezentanții Asociației Ecologiste Floarea de Colț, alături de comunitatea Declic au inițiat o petiție prin care își propun să declanșeze un mecanism care să ducă la reducerea semnificativă a cantității de deșeuri depozitată la Pata Rât, reducând astfel impactul negativ produs asupra mediului prin contaminarea solului, aerului și a apei.

În urma acutizării crizei deșeurilor de la Pata Rât, Körösfőy Sandor – militant pentru protecţia mediului și specialist în domeniul gestionării deșeurilor, a inițiat pe 22 septembrie o petiție pe platforma campaniamea.declic.ro prin care îi cere primarului Emil Boc începerea imediată a colectării selective a deșeurilor, direct de la cetățeni.

“Deși în regulamentul de salubrizare a orașului este prevăzută colectarea separată pe trei categorii: biodegradabil, reciclabil și rezidual, colectarea se face pe două așa-zise fracții: “umedă” și “uscată” care ani de zile au fost colectate împreună amestecat. Astfel cetățenii și-au pierdut încrederea în sistemul de colectare. Există și câteva containere tip clopot unde se pot arunca separat deșeurile de plastic, hârtie și sticlă, dar acestea sunt colectate într-o mașină compartimentată, și nu se vede că este compartimentată. Astfel, cetățenii văd că ei colectează selectiv și reciclabilele se amestecă într-o mașină. Și acest lucru sporește neincrederea,” spune Körösfőy Sandor, Director Executiv Asociația Ecologistă Floarea de Colț.

Foto: Declic

“Am lansat o campanie de promovare în social media împreună cu mailuri de mobilizare trimise către peste 30.000 de membri Declic din raza orașului Cluj. Apoi am organizat împreună cu Sandor depunerea semnăturilor la Primăria Cluj la care au participat câteva zeci de membri Declic,” spune Luminita Dejeu, Campaigner Declic.

Soluția ar fi începerea imediată a unei reale colectări selective a deșeurilor pe trei categorii (biodegradabil, reciclabil și rezidual), dar și de derulare a unei campanii de informare și conștientizare a cetățenilor.

“Am observat după inițierea petiției că primăria a început să ia măsuri ca răspuns la cererile noastre, adică petiția a început să își facă efectul încă înainte de depunerea ei. Dar din pozițiile publice din acaestă perioadă ale primăriei reiese că sunt mulțumiți de sistemul actual și nu intenționează să schimbe altceva decât să modernizeze o parte din platformele de colectare,” mai spune Sandor.

Ce spun reprezentanții primăriei

“Cantitatea de deșeuri colectată de la populație, pe raza municipiului, a crescut în prima parte a anului 2017 cu 127.56%, față de aceeași perioadă a anului trecut, adică 248.50 tone colectate în 2017 față de 109.20 tone în 2016. Până la sfârşitul acestui an, vor fi amenajate 31 de puncte gospodăreşti, urmând ca până la finele anului 2018 să fie finalizate peste 100 de puncte gospodărești îngropate. În prezent, se lucrează la platformele subterane pentru colectarea deșeurilor menajere pe str. Mehedinți nr. 58-60 și str. Borșa nr. 5, și sunt planuri pentru încă 29 de amplasamnte. Primăria, împreună cu firmele de salubritate, a demarat o campanie de informare și conștientizare a clujenilor privind importanța colectării selective a deșeurilor, prin anunțuri către asociațiile de proprietari, anunțuri în mass media”, spun reprezentanții primăriei din Cluj.

Mesajul trebuie să ajungă la cât mai mulți clujeni

“La doar o zi după ce am lansat evenimentul de depunere a semnăturilor, pe site-ul primăriei Cluj a apărut mare, cu roșu o informare despre obligațiile persoanelor juridice și fizice privind gestionarea și colectarea selectivă a deșeurilor în baza Legii nr. 211/2011. Să fie coincidență? Reprezentații primăriei dau declarații în presă prin care ne asigură că <<procesul de colectare selectivă a început de anul trecut și se află pe drumul cel bun>> și că anul acesta au depășit cu 140% cantitatea de deșeuri colectate selectiv față de anul trecut. Singura problemă e că aceste declarații nu se potrivesc cu situația din teren. În lipsa colectării separate la sursă, în lipsa implementării unor măsuri de prevenire a generării de deșeuri, în lipsa educației, a sancțiunilor și din cauza depozitării neconforme, avem la Cluj un lac de levigat, munți de deșeuri și poluare care afectează orașul. Vom continua campania cu diferite acțiuni și tactici creative pentru a ajunge cu mesajul nostru la câți mai mulți clujeni și a pune presiune pe autoritățile locale”, concluzionează Luminița Dejeu.

Colectez selectiv gunoiul de mai bine de 2 ani și de fiecare dată când văd gunoierii aruncându-le toate în același camion fac crize de nervi!!! – Mihai.

Colectez de cel puțin 10 ani selectiv și aș vrea să știu unde ajung deșeurile pe care le depun aproape săptămânal în tomberoanele speciale –  Adrian, membru Declic.

Pentru ca nu mai suport să arunc la gunoi pungi, hârtie și plastic pe care știu ca le putem recicla. Doresc să pot face asta și să îmi pot învăța copiii să facă la fel. Nu vreau să ajungem să ne creștem copiii printre gunoaie – Dora, membră Declic.

Gunoiul care ne invadează e o problemă de ev mediu. Aceasta trebuia rezolvată de mult la nivel de Cluj. Cu toate acestea fiecare putem contribui personal la rezolvarea problemei – Claudia T., semnatară a petiției.

Fenomenul de scurgere a legivatului în apele pârâului Zapodie este extrem grav. Foto: Garda Națională de Mediu.

Consiliul Judeţean Cluj, proprietarul depozitului de deşeuri neconform Pata Rât, a fost încă o dată amendat de Garda Naţională de Mediu. Comisarii GNM – Cluj au aplicat o sancţiune de 60.000 lei după ce, în data de 28.11.2017, au constatat scurgeri masive de levigat din corpul depozitului de deşeuri înspre pârâul Zapodie.

Din primele cercetări, comisarii au observat că scurgerile de levigat s-au produs după cedarea parţială a digului de pământ care delimitează acumularea de levigat din corpul depozitului de deşeuri.

Această sancţiune a fost aplicată la doar o saptămână după ce comisarii Gărzii de Mediu Cluj au amendat Consiliul Judeţean cu 80.000 de lei pentru nerespectarea măsurii privind stoparea deversărilor de levigat prin realizarea unui sistem de colectare şi tratare a acestui deşeu lichid.

Comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au făcut o plângere penală, pe 15.09.2017, pentru evacuarea, în apele de suprafaţă, a reziduurilor lichide provenite din depozitul de deşeuri, care pot pune în pericol sănătatea oamenilor, a animalelor şi a mediului înconjurător.

Consiliul Judeţean Cluj a fost amendat de comisarii GNM de patru ori, din 2015 până în prezent, cu sancţiuni în valoare totală de 280.000 lei, după cum se arată într-un comunicat al Gărzii Naționale de Mediu.



1 Comment

  1. Colectarea selectiva a deseurilor este singura varianta de reducere a cantitatii de resturi aruncate la groapa de gunoi. Astfel de initiative sunt binevenite si ar trebui incepute in cat mai multe localitati din tara. Autoritatile locale impreuna cu firmele de salubrizare ar trebui sa se implice mai mult si sa ofere pe langa informatiile necesare si recipientele si sacii menajeri pentru colectarea selectiva. In cadrul asociatiei noastre de proprietari sunt instalate tomberoane pentru colectare selectiva la fiecare etaj din acest model: http://www.cosuri-pubele.ro/cosuri-colectare-selectiva-deseuri-cu-capac-rabatabil-45l.html, asezate unul peste altul pentru a ocupa putin spatiu. Prin scaderea cantitatii de deseuri ajunse la groapa de gunoi, a fost redusa factura de salubrizare si locatarii sunt impulsionati pentru o colectare selectiva cat mai aproape de 90 – 95%.

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*