O descoperire românească face “carieră”

Ştefan Milotă, descoperitor al Peşterii cu Oase. Foto Mircea Gherase

O posibilă investiţie ameninţă leagănul omului modern din Europa, descoperit într-o peşteră din Banat.

În anul 2002 o echipă de scafandri-speologi condusă de Ştefan Milotă din Timişoara au străbătut un pasaj scufundat dintr-o peşteră din Banat.
Dincolo de sifon îi aştepta o mare surpriză: o acumulare importantă de oase de mamifere, mai ales de urs de cavernă, dar şi de alte animale dispărute din fauna noastră la sfârşitul perioadei glaciare.

Printre oase speologii au observat şi fragmentele unor schelete umane care ulterior au fost încredinţate  spre expertizare profesorului Erik Trinkaus, un specialist  cu reputaţie internaţională în domeniul antropologiei.
El a stabilit că fragmentele umane provin de la doi indivizi, un bărbat şi o femeie şi că au o vârstă de minim 35.000 de ani. şi, fapt cu totul remarcabil, după părerea cercetătorului american, morfologia craniană prezintă caractere de tranziţie între omul de Neanderthal ( Homo sapiens fossilis) şi omul de tip modern (Homo sapiens sapiens). O astfel de concluzie ar veni în sprijinul ipotezei susţinute de Trinkhaus şi de unii antropologi, că neanderthalieni şi oamenii de tip modern au fost interfertili, şi deci cei dintâi nu au pierit exterminaţi de ceilalţi, sau răpuşi de schimbările de mediu de la sfârşitul ultimei glaciaţiuni, ci au fost asimilaţi. O dezbatere ştiinţifică de extrem de mare interes ştiinţific, dar şi mediatic. Toate agenţiile internaţionale de presă au dat ştiri despre Ion şi Maria din Banatul preistoric, BBC i-a  consacrat un documentar. Au fost obţinute finanţări, şi externe, dar mai ales interne, şi astfel o echipă internaţională de cercetători, coordonată de profesorul Trinkaus, de Joao Yilhao, dar şi de românii Oana Moldovan şi Silviu Constantin, s-a pus pe lucru. Rezultatele au fost remarcabile şi au fost publicate în prestigioase reviste ştiinţifice din lume. Mega-proiectul Genographic iniţiat şi finanţat de National Geographic Society pentru a stabili traseele marilor migraţii umane a considerat Peştera cu Oase din Banat un reper foarte important, marcând prima semnalare a omului modern din Europa. În ultimii ani antropologii britanici şi italieni au identificat în ţările lor rude oameni fosili, oarecum înrudiţi cu cei de la noi (vezi harta)

Acum, la 10 ani de la demararea cercetărilor, cunoscuta editură ştiinţifică Oxford University Press a publicat monografia Peşterii cu Oase din România.

Dar nu aceasta este ultima noutate legată de remarcabila peşteră. De curând asupra ei s-a ivit ameninţarea distrugerii. Nişte investitori vor să deschidă o carieră de calcar chiar deasupra peşterii. Până acum, administraţia Parcului Cheile Nerei-Beuşniţa şi Agenţia de Protecţie a Mediului Caraş-Severin au reuşit să reziste presiunilor.
Desemnarea unei astfel de peşteri, bogate în depozite de oase, cristale sau alte formaţiuni apetisante din punct de vedere comercial, ca arie protejată oficială, este o sabie cu două tăişuri. Deşi o asemenea decizie ar scoate situl din calea mineritului, l-ar arunca în calea prădătorilor de fosile/minerale, de care doar secretul bine păstrat al locaţiei l-au ferit până acum.

– Cristian Lascu

Citeşte mai multe despre Proiectul Genographic ca să înţelegi cum, prin analize ADN, experţii au realizat harta colonizării planetei cu oameni.



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*