Podul lui Dumnezeu nu a fost lăsat în plata Domnului

Podul lui Dumnezeu după restaurare. În partea sa dreaptă se observă zidăria de blocuri ce înlocuiește rocile prăbușite, iar în plan îndepărtat, noua șosea de ocolire. Foto: Cristian Lascu

Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele, Mehedinți, care în perioada comunistă fusese rebotezat ateist și artificial Podul Natural de la Ponoarele, este un fenomen carstic deosebit.

Chiar dacă în România se află și alte arcade de calcar spectaculoase, cel din comuna mehedințeană Ponoarele a devenit vestit pentru că el chiar îndeplinește funcția de pod – peste el trece drumul județean ce leagă orașul Baia de Aramă de Drobeta Turnu Severin. La notorietatea sa a contribuit și faptul că la început de mai, în fiecare an, în zonă vin puzderie de vizitatori pentru a participa la sărbătoarea Liliacului de la Ponoarele, probabil cea mai importantă nedeie oltenească, după cea de Sfântu Ilie de la Polovragi. Iar pentru turiștii erudiți și visători care au citit Dacia Preistorică a lui Nicolae Densușianu, Podul este un vestigiu al civilizației pelasgilor, misterioșii strămoși ai dacilor. În realitate, arcada spectaculoasă este rezultatul prăbușirii parțiale a tavanului galeriei Peșterii Podului, un segment al sistemului carstic Zăton-Peștera Podului-Ponoarele-Bulba.

În anii 2008-2009, o combinație de factori naturali și antropici (infiltrații prin fisurile calcarului urmate de îngheț, vibrațiile provocate de traficul greu, acțiunea rădăcinilor unor arbuști) a dus la prăbușiri succesive ale unor dale mari de rocă din partea superioară amonte a arcadei, însumând câțiva metri cubi. Era evident că podul a intrat într-o periculoasă fază de decrepitudine. Știind cât de mare este dezinteresul din România față de distrugerea monumentelor istorice sau naturale, atât eu cât și alți  membri ai Consiliului Științific al Geoparcului Mehedinți, pe teritoriul căruia se află acest obiectiv natural, ne întrebam ce șanse sunt pentru reabilitare. Mai ales că soluțiile păreau complicate și costisitoare. S-au analizat și aprobat  proiectele de reabilitare. Banii și timpul erau factori critici.

A fost meritul Consiliului Județean Mehedinți, al primăriei Ponoarele, al administrației Geoparcului Mehedinți, că s-a acționat rapid și eficient. Porțiunea în curs de prăbușire a podului a fost stabilizată prin ancore și injecții de beton și apoi reconstruită din blocuri de calcar. Banii au provenit din bugetul economisit pentru modernizarea șoselei Baia de Aramă-Marga. Nu este o capodoperă a artei restaurării, intervenția artificială e vizibilă, dar timpul, vegetația, factorii naturali, vor finisa imperfecțiunile. Pentru a se evita impactul auto, s-a construit din fonduri ale consiliului județean o centură ocolitoare de circa un kilometru, destinată  traficului greu (numai acest drum a costat 1,5 milioane lei). Pe pod pot circula autoturismele și căruțele. Dar nici drumul cel nou nu este de ocolit de turiști, pentru că permite o perspectivă inedită asupra Podului. Este un caz fericit în care s-a acționat pentru a proteja un monument natural valoros, o perlă turistică, cu atât mai mult acum, când pe bani europeni șoseaua ce străbate pitorescul ținut al Podișului Mehedinți are un asfalt oglindă. – Cristian Lascu



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*