Exploatarea râurilor româneşti îngrijorează WWF

Foto CORBIS

Organizaţia expune într-un raport păcatele barajelor, din Austria şi România până în Brazilia

Un raport publicat de organizaţia WWF (World Wide Fund for Nature), despre problemele de mediu create de baraje, consacră un capitol special Romaniei si microhidrocentralelor din Făgăraş.

Potrivit raportului, publicat cu ocazia Zilei Apelor (22 martie), dimensiunea unui baraj nu este neapărat
factorul decisiv. Deşi pe lista neagră a WWF pot fi găsite numeroase mega-proiecte, impactul cumulat al mai multor proiecte mici, ca de exemplu în România, nu poate fi subestimat.

“Mulţi oameni nu ştiu că impactul de mediu al microhidrocentralelor poate fi mai mare decât cel al instalaţiilor mari, dacă sunt mai multe centrale în acelaşi bazin hidrografic şi dacă măsurile de atenuare sunt  slabe, aşa cum este cazul în Munţii Făgăraş din România”, a spus Irene Lucius, şefa pentru politici a Programului Dunăre-Carpaţi al WWF. “Astfel de proiecte dezastruoase sunt în plan sau în curs de implementare peste tot în regiunea Dunării, de la Carpaţii ucraineni la zone din Bosnia-Herţegovina.”

“Cu toate că nu ne opunem folosirii hidroenergiei în regiunea Dunării, WWF crede că râurile ecologic intacte sunt şi ele de mare valoare pentru natură şi comunităţile locale, iar conservarea ar trebui să fie întotdeauna preferată dezvoltării hidroenergetice. Pot fi dezvoltate şi alte surse regenerabile în afară de hidroenergie, iar potenţialul de economisire a energiei­ – alternativa cea mai rentabilă şi ecologică – este foarte mare în regiunea Dunării “, a mai spus Lucius.

În bazinul Dunării, barajele pot bloca migraţia peştilor, dar şi mişcarea  prundişului de pe fundul apei, ceea ce duce la eroziunea albiei, pierderea de habitate şi proasta funcţionare a ecosistemului.

Aceste costuri pentru natură si societate nu sunt corect evaluate, nici reflectate în analiza cost-beneficiu a hidrocentralelor. Presiunile vor creşte probabil drastic, mai ales că impactul nu poate fi niciodată pe deplin compensat, şi un val de hidrocentrale greşit amplasate este deja în curs de planificare în regiunea Dunării”, a adăugat Lucius.

“Mai mult, multe proiecte hidroenergetice nesustenabile sunt fezabile doar pentru că sunt subvenţionate, de exemplu din fondurile UE. Deşi sprijinirea energiei din surse regenerabile este o măsură importantă împotriva schimbărilor climatice, mecanismele de finanţare trebuie să verifice şi impactul asupra biodiversităţii, altfel pot deveni contraproductive“, a spus Lucius.

“Corect planificate, construite şi operate, barajele pot contribui la securitatea alimentară şi
energetică. Din păcate, interesele pe termen scurt stau prea des la baza luării deciziilor”, spune Dr. Jian-hua Meng, specialist WWF în securitatea apelor. Pentru a garanta un nivel acceptabil de sustenabilitate socială şi de mediu, barajele şi operaţiunile hidroenergetice trebuie să fie strict verificate, ca să corespundă criteriilor de sustenabilitate formulate de Comisia Mondială pentru Baraje sau de Protocolul de Evaluare a Sustenabilităţii Hidroenergetice.

Citeşte tot Raportul WWF Şapte păcate ale barajelor

Citeste articolul NG Abătute – râurile de munte din România



Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*