Roverul Curiosity, care și-a început misiunea pe Marte în 2012, descoperă noi dovezi conservate în rocile de pe Marte care sugerează că planeta ar fi putut susține viața cu mult timp în urmă, arată un comunicat de presă al NASA.
Deși noile descoperiri nu sunt neapărat o dovadă a vieții în sine pe Marte, sunt totuși un semn bun pentru viitoarele misiuni care explorează suprafața planetei.
Noile descoperiri – molecule “dure” organice din rocile sedimentate cu trei miliarde de ani în urmă, precum și variații sezoniere ale nivelurilor de metan din atmosferă – apar în ediția din 8 iunie a jurnalului Science.
Moleculele organice conțin carbon și hidrogen și pot include oxigen, azot și alte elemente. Deși în mod obișnuit sunt asociate cu viața, moleculele organice pot fi create și prin procese non-biologice și nu sunt neapărat indicatori ai vieții, se mai arată în comunicat.
“Odată cu aceste noi descoperiri, Marte ne spune că trebuie să căutăm în continuare dovezi ale vieții”, spune Thomas Zurbuchen administrator asociat al Direcției Misiunii Științifice la sediul NASA, din Washington. “Sunt încrezător că misiunile noastre în curs și cele planificate vor deschide și mai multe drumuri spre descoperiri uluitoare pe Planeta Roșie”.
“Curiosity nu a determinat sursa moleculelor organice”, spune Jen Eigenbrode, reprezentant NASA. “Fie că deține un istoric al trecutului foarte îndepărtat, a fost hrană pentru viață, sau a existat în absența vieții, materia organică deține indicii chimice pentru condițiile și procesele planetare”.
Deși condițiile de pe suprafața lui Marte sunt vitrege în zilele noastre, există dovezi clare că, în trecutul îndepărtat, clima marțiană a permis apei lichide – un ingredient esențial pentru viață, așa cum o știm noi – să se acumuleze la suprafață. Datele furnizate de Curiosity arată că acum câteva miliarde de ani, un lac de apă din interiorul Craterului Gale a avut toate ingredientele necesare pentru a susține viața.
Degajări sezoniere de metan
Oamenii de știință descriu și descoperirea variațiilor sezoniere ale metanului în atmosfera marțiană, pe parcursul a aproape trei ani marțieni, echivalentul a aproape șase ani pe Pământ. Astfel, în Craterul Gale, nivelul de metan crește în lunile calde de vară și scade în cele de iarnă.
“Este pentru prima dată când vedem ceva care se repetă în această poveste cu metanul”, spune Chris Webster de la NASA’s Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena, California, principalul autor al celei de-a doua lucrări . “Acest lucru este posibil datorită longevității lui Curiosity. Durata lui mare de viață ne-a permis să vedem tendințele în această <<respirație>> sezonieră.”
Descoperirea moleculelor organice
Pentru a identifica materialul organic din solul marțian, Curiosity a forat în roci sedimentare din patru zone diferite ale Craterului Gale. Aceste pietre s-au format cu miliarde de ani în urmă, din praful care s-a acumulat pe fundului unui vechi lac.
Probele de piatră au fost analizate de instrumentul SAM, care utilizează un cuptor pentru încălzirea acestora la temperaturi foarte mari, astfel încât să elibereze molecule organice. Unele dintre moleculele identificate includ tiofen, benzen, toluen și lanțuri mici de carbon, cum ar fi propan sau butenă. Rezultatele indică, de asemenea, concentrații de carbon organic de ordinul a 10 părți per milion sau mai mult.
“Există semne de viață pe Marte?”, se întreabă Michael Meyer, cercetător principal pentru programul NASA de explorare a planetei Marte. “Nu știm, dar aceste rezultate ne spun că suntem pe drumul cel bun.”
Această lucrare a fost finanțată de programul NASA de explorare a planetei Marte pentru Direcția Misiunii Științifice a agenției (SMD) din Washington. Goddard a furnizat instrumentul SAM. JPL a construit robotul Curiosity și gestionează proiectul pentru SMD.
Sursa, foto: NASA
Leave a Reply