Telescopul Spatial Spitzer

Imagine articol

Multe se ascund in ungherele intunecate ale universului, lucruri ce pot aparea cetoase pe telescoapele obisnuite.

Cu un telescop de marimea unui autoturism, aflat la 42 de milioane de kilometri de Pamant, ele sunt insufletite de radiatiile termice si infrarosii. De la lansarea sa in august 2003 – spune Robert Kennicutt, astronom la Universitatea din Arizona – Telescopul Spatial Spitzer, al NASA, “ne-a revelat jumatate din univers”.

Pe parcurs, a dezvaluit locuri de nastere cosmice. Stelele prind forma in nori de gaz si praf, iar planetele se ivesc in discuri de resturi din jurul noilor stele. Galaxiile timpurii sunt si ele invaluite in praf. Lumina abia vizibila iese afara, dar aceste obiecte inca mai emit caldura – si infrarosii. “Daca privesti aceste obiecte numai prin lumina vizibila, nu vezi nici macar varful aisbergului, vezi varful virfului aisbergului – spune Charles Lawrence, de la Jet Propulsion Laboratory, din Pasadena, California. Ne uitam in infrarosu pentru ca acolo sunt fotonii.”

Captarea acestor fotoni presupune iesirea in spatiu, pentru ca atmosfera Pamantului blocheaza majoritatea radiatiilor infrarosii. Lyman Spitzer, astrofizicianul american al carui nume a fost dat telescopului, a indicat avantajele telescoapelor spatiale inca din 1946. De atunci, instrumente cum ar fi legendarul Telescop Spatial Hubble au dovedit ca a avut dreptate. Dar capacitatea de vizualizare a telescopului Spitzer in infrarosu este cea mai ridicata cunoscuta vreodata, datorita unei oglinzi de aproape un metru latime, detectorilor sensibili raciti aproape de zero absolut si unei orbite aflate departe de bruiajul caldurii Pamantului.

Telescopul a cules deja indicii despre modul si locul de formare a planetelor si chiar a localizat doua dintre ele, captandu-le luminescenta infrarosie. Ii ajuta pe astronomi sa inteleaga modul in care lumina si radiatia stelelor existente pot declansa prabusirea norilor de gaz pentru a forma noi stele. Iar in intinderile exterioare ale spatiului, Spitzer gaseste galaxii tinere radiind in infrarosu. “Am facut progrese majore in cautarea galaxiilor de la inceputul universului – spune Giovanni Fazio, de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizica. Sunt ca un copil scapat intr-un magazin cu jucarii.”

Festinul ar trebui sa continue pana cand telescopul ramane fara heliu lichid, care il ajuta sa se raceasca, prin 2008. La inceputul deceniului urmator, NASA planuieste lansarea Telescopului Spatial James Webb, un observator in infrarosu mult mai mare. “Asta e varsta de aur a astrofizicii – spune Lawrence. Peste o mie de ani de-acum incolo, vom privi inapoi si vom spune asta.”



1 Comment

  1. UF…. Nano.. ce vorbesti …. Frumos dar inspaimantator cand te gandesti cat de mici suntem , raportat la sistemul nostru , dar la nivel de univers ….nu suntem de vazut .

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*